Nu ştiu gândirea care a stat la baza acestei decizii

Elena Udrea vrea reduceri la Inspectoratele în construcţii. Reacţia directorului de la Sibiu: Inspectoratul de Stat în Construcţii (ISC) se reorganizează. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) a propus, la sfârşitul lunii octombrie, o ordonanţă de urgenţă prin care cele 41 de inspectoratelor judeţene de stat să fie comasate în şapte direcţii regionale în construcţii şi Direcţia Regională în Construcţii Bucureşti-Ilfov. Ministrul Elena Udrea se plănuieşte tăierea a 125 de posturi, în special de şefi, şoferi şi secretare, iar această reorganizare ar duce la reducerea cu 18% a personalului şi cu 15% a cheltuielilor. În prezent, ISC are 850 de angajaţi în toată ţara. În acest fel, Inspectoratul Judeţean în Construcţii Sibiu (IJC Sibiu) va face parte din Direcţia Regională în Construcţii Centru, cu sediul la Braşov. În toate reşedinţele de judeţ vor funcţiona compartimente de control si inspecţie pentru calitatea lucrărilor în construcţii. Am vorbit cu Sorin ªerbu, directorul IJC Sibiu despre cum îţi vor face inspectorii treaba după reorganizare. Reporter: A câta reorganizare este cea propusă în octombrie? Sorin ªerbu: Noi am fost şi înainte la Inspectoratul Teritorial în Construcţii Centru care avea sediul la Braşov. Un an de zile am fost şi Inspector Teritorial ªef Adjunct şi aveam în subordine trei inspectorate judeţene, Sibiu, Târgu Mureş, Alba Iulia. În 2011, am fost şi Serviciu Control Calitate în Construcţii, apoi Direcţie Judeţeană de Control în Construcţii şi apoi s-au desfiinţat inspectoratele teritoriale şi am ajuns inspectorate judeţene. Am trecut şi la Guvern în subordinea MDRT. Domna ministru s-a consultat cu consilierii dânsei şi a ajuns la concluzia că sunt multe inspectorate judeţene, plus Bucureştiul cu şase sectoare, şi mult personal. S-a făcut, la un moment dat o reducere cu 30%, iar acum este propusă o reducere de 18%. Nu ştiu în totalitate gândirea. Dacă vrea să ajungă la stilul de înainte, când eu eram Inspector teritorial şef adjunct, atunci s-ar putea ca IJC Sibiu să devină un compartiment care să se ocupe doar de municipiul Sibiu, adică de un oraş. Rep.: Câţi oameni lucrează acum la IJC Sibiu? S.ª.: La ora actuală, sunt opt inspectori, o economistă, o secretară şi un şofer şi trebuie să satisfacem nevoile întregului judeţ. Suntem convocaţi la faze determinante şi nu se poate, de exemplu, se toarnă betonul în stâlpi şi în grinzi, până când nu verificăm dacă s-a respectat proiectul. Aici şi avem un arhitect care verifică legalitatea eliberării autorizaţiilor de construire de la primăriile care au servicii de urbanism şi un inspector care dă acorduri şi avize pentru intervenţii la construcţii existente. Sunt oameni tehnici. Din punctul meu de vedere, nu ştiu care este gândirea. Dacă se va întâmpla ca înainte, ca pentru toate acordurile şi problemele să-l trimit pe om la Braşov, pe undeva îndepărtăm cetăţeanul. Repet, nu ştiu gândirea şi organigrama care a stat în spatele deciziei. Rep.: Cum vă veţi descurca dacă vor mai reduce din angajaţi? S.ª.: Această reducere de 18% înseamnă că pleacă doi oameni. Avem un şofer la cinci maşini, iar dacă acesta pleacă, fie inspectorii vor trebui să urce la volan şi răspund pentru maşină, fie va trebui să ne rugăm de constructorul pe care îl verificăm şi să-i spunem „Domne, vii cu maşina după mine, mă duci, şi eu trebuie să închid un ochi dacă ai făcut ceva rău sau nu e în regulă”. Nu este normal. În ce priveşte reducerea de cheltuieli cu 15%. La carburant aveam o normă de 300 de l/maşină/lună şi am ajuns la 80 litri, dar ne dă 50 litri de benzină. ªi avem de verificat Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni. În plus, eşti chemat şi în situaţii de urgenţă majoră. Nu ştiu gândirea care a stat la baza acestei decizii. Iar dacă vor să renunţe la şefi, unul tot trebuie să rămână, pentru că se cer situaţii, foi de parcurs, delegaţii, de către Minister sau de ISC Bucreşti sau de ISTC Braşov. Marea problemă este a consilierilor, care au prezentat rapoarte şi eu nu ştiu ce scria în ele sau care este gândirea. Normal ar trebui să-i consulte pe cei de la ISC Bucureşti. Rep.: De curând a apărut un reportaj cu informaţii de la IJC Sibiu despre faptul că 15% din imobilele oraş sunt clădirile din centrul istoric al Sibiului, care sunt în general stare de degradare avansată. Cât de gravă este situaţia şi care sunt şansele de reabilitare? S.ª.: După legislaţie, obligativitatea experitizării construcţilor vechi intră în atribuţiile Consililor locale. Majoritatea proprietarilor sunt bătrâni şi vă imaginaţi cum e să-i spui unui om de 80 de ani că-i trebuie o expertiză să-şi reabiliteze clădirea şi la un cutremur să nu cadă. Nu are puterea financiară. Deşi nu oricine primea locuinţă acolo, acum sunt oameni în vârstă, există şi o asociaţie de proprietari, dar nici ei nu au puterea financiară. Rep.: Cum stăm cu construcţiile verzi în Sibiu? S.ª.: Nu recomand două lucruri în construcţii: Velux-urile, la care, o dată la patru ani, garnitura trebuie schimbată, şi terasele. Eu sunt adeptul construcţiilor săseşti, cu acoperiş cu ţiglă. În zona Sibiului, aceste terase verzi nu-şi prea găsesc locul, dacă ne gândim la ce perioadă ţine iarba verde. Dar e treaba ta, e acoperişul tău. Te plouă peste vreo şase ani, dar e zonă verde. Asta este părerea mea de inginer. Dacă mergeţi la colegii mei de la Mediu, au să spună că e o frumuseţe şi se impune. Dar toată lumea ştie cât de greu este să întreţii un gazon. Ioana Mălău; Fotocredit: Sebastian Marcovici