Cea mai puternică industrie a României, din punctul de vedere al vitezei de dezvoltare, dar și din cel al potențialului de susținere a economiei României, trage un semnal de alarmă în legătură cu implicarea sistemului de educație în crearea de specialiști, IT-iști, programatori etc.
România are nevoie de introducerea educației IT în toate tipurile de clase și profiluri din licee, susțin cei din patronatul industriei software (ANIS), pentru că acest domeniu este tot mai prezent în viața noastră, iar descoperirea și educarea de specialiști IT poate începe în orice moment al educației. Cei din ANIS spun că orele de Tehnologia Informației și Comunicațiilor ar trebui introduse în trunchiul comun al curriculei de liceu.
Elevi educați, cetățeni digitalizați
Industria de software, nu doar din România, ci la nivelul întregii lumi, este tot mai solicitată de toate celelalte domenii de activitate pentru a livra suportul fără de care niciun dispozitiv și nicio instalație nu mai poate funcționa. Din acest motiv, au apărut două probleme majore, care în România încep să devină critice: 1. este nevoie de specialiști, de programatori și alte tipuri de angajați din acest domeniu, și 2. este obligatoriu ca populația, consumatorii să fie cât mai bine educați, pregătiți, pentru a face față interacțiunii digitalizate care se dezvoltă în jurul nostru, în instituții, în accessarea serviciilor private, în viața personală de zi cu zi.
„Educația în domeniul tehnologiei informației reprezintă o prioritate pentru ANIS, prin care adresăm una dintre cele mai mari provocări ale industriei de IT din România – lipsa specialiștilor IT, care încetinește progresul tehnologic și digitalizarea societății. Menționăm că țara noastră se situează pe ultimul loc la nivelul UE în ceea ce privește gradul de digitalizare a societății, conform indicelui DESI, ce integrează și o componentă de educație. Un pas sigur pe care îl putem face astăzi spre acest deziderat constă în dezvoltarea competențelor digitale ale absolvenților de liceu și învățământ universitar, iar introducerea orelor de TIC în licee, indiferent de profilul absolvit, reprezintă o necesitate”, a declarat Mihai Matei, Președinte ANIS.
Ce propun specialiștii din IT?
O soluție care ar putea grăbi educația elevilor români, în zona de software și digitalizare este introducerea în trunchiul comun din curricula liceală de ore obligatorii de TIC indiferent de tipurile de învățământ. Asta înseamnă că nu doar elevii de la profilurile de real, tehnice, ar putea studia informatica, ci și cei de la profilurile umane, teoretice, precum și la cele profesionale.
„Competențele avansate de tehnologie a informației sunt esențiale tuturor cetățenilor, iar IT-ul devine parte, în ritm accelerat, din toate industriile. Mai mult, Asociația consideră necesară actualizarea curriculei pentru cursurile de TIC, astfel încât să nu existe o suprapunere cu noțiunile din gimnaziu, ci să se asigure o completare a materiei predate”, susține industria de software.
ANIS reamintește că, prin PNRR, există o obligație asumată de România, mai exact pe componenta 15 pe Educație având o reformă dedicată în acest sens cu obiectivul „adaptarea cadrului legislativ pentru dobândirea competențelor digitale ale elevilor transdisciplinar”.
Specialiștii din IT propun elaborarea unui document cadru care să cuprindă un program al îmbunătățirii competențelor digitale ale elevilor în toate ciclurile școlare.
Ei mai susțin că aceste competențe digitale trebuie formate permanent, atât prin intermediul unei abordări interdisciplinare, prin integrarea TIC în anumite discipline cât și prin predarea TIC ca disciplină separată.
Criză de personal, criză de absolvenți IT
Piața de IT din România angajează în acest moment circa 135.000 de specialiști, după cum arată datele transmise de ANIS, iar deficitul de personal al industriei, care nu cuprinde și sectorul de comunicații, este undeva între 15.000 și 20.000 de persoane anual. Iar îna ceste valori nu sunt incluse persoanele cu competențe IT care sunt angajate de companii, organizații și instituții care nu au ca obiect dezvoltarea de software. Oferta de forță de muncă specializată, generată de facultățile de profil se ridică undeva până la 8.000 de absolvenți anual, ceea ce înseamnă că deficitul de personal pregătit pentru o meserie din IT se adâncește de la un an la altul.
ANIS încearcă să contribuie la o educație mai bună în domeniul IT și prin alte măsuri, între care se numără reconversia profesorilor, facilitarea experților în școli, acordarea de stimulente financiare profesorilor, creșterea cifrelor de școlarizare pentru clasele de IT și chiar finanțări pentru programe private în domeniul tehnolgiei informației.
Industria IT în România
Asociația Națională a Industriei de Software cuprinde peste 165 de membri, companii de toate dimensiunile, cu capital românesc sau multinaționale, cu sedii în toate marile orașe ale țării. Membrii ANIS au un număr de aproximativ 47.000 de angajați, majoritatea cu o calificare înaltă, companiile membre având o cifră de afaceri totală de aproape 4 miliarde de euro.
Industria de software a României contribuie cu circa 6 procente la PIB-ul României, o valoare în creștere de la un an la altul, fiind estimată la puțin peste 13 miliarde euro, cu o creștere rapidă de 15% în ultimii ani. Ritmul este de trei ori mai mare decât cel cu care crește economia țării, detaliu care arată cât de mare este potențialul și cererea pentru această industrie.
Cât câștigă un programator sau un angajați în IT
Industria software din România asigură, după cum arată datele INSSE, transmise în acest an, cele mai mari salarii brute și nete din România. Sectorul „Informații și comunicații” are un salariu mediu brut de 13.265 de lei, iar salariul mediu net este de 8.316 lei. Sunt însă activitățile de servicii în tehnologia informației sau activități informatice care oferă un salariu mediu brut de 15.382 de lei, cu o valoare medie netă de 9.746 de lei, în condițiile în care o bună parte din activitățile din IT sunt scutite de impozit. Salariile din IT au reușit în ultimii ani să depășească veniturile angajaților din sectoarele financiar-bancar sau cele din petrol.
