Muzeul ASTRA continuă seria (re)întâlnirilor cu zonele etnografice din județul Sibiu. Evenimentul din acest sfârșit de săptămână reunește în premieră două comune din două zone distincte: Jina și Nocrich. Adică Mărginimea Sibiului și Valea Hârtibaciului, două zone pitorești din județul Sibiu, prezentate astfel pe larg la Muzeul ASTRA, în ziua de sâmbătă, 27 august. Acest fapt se datorează și condițiilor meteo care au provocat amânarea evenimentului dedicat exclusiv comunei Jina, programat cu o săptămână în urmă. La evenimentul de sâmbătă vor fi prezenți 60 de localnici din comunele Jina și Nocrich.
Comuna Jina, al cărei specific tradițional ocupațional a fost păstoritul, ne va prezenta întregul univers al vieții tradiționale moștenite de la bătrânii jinari. Prin cojoace, bituși, țoale, săcătee, hurdoaie de bătut untul, putinee, vom cunoaște universul material al colibelor și al stânilor de odinioară, acolo unde, din primăvară până toamna târziu, ciobanii și băcițele păstoreau oile și făceau brânza de burduf iar mai apoi vestita telemea.
Comuna Nocrich, cu satele așezate pe pantele ce străjuiesc Valea Hârtibaciului, ne va prezenta mai multe aspecte ale satelor de gospodari ale căror ocupații tradiționale au fost agricultura și creșterea animalelor, având înrădăcinate rânduielile sașilor stabiliți aici încă din secolul al XII-lea.
Care va fi programul evenimentelor
Potrivit organizatorilor, programul va debuta cu atelierele gastronomice specifice celor două comune: preparate pastorale ca la Jina, se va prepara o tocăniță de miel cu mămăligă și balmoș cu smântână și unt proaspăt bătut în hurdoi; iar gospodinele de la Nocrich vor prepara mâncăruri bogate în legume: ciorbă de păstăi și ardei umpluți alături de sos de roșii.
În ambianța versurilor poeziilor populare cu tematică pastorală ale Mariei Sterp, vom avea parte și de ateliere meșteșugărești: femeile vor lucra în șezătoare, vor îndruga și vor toarce lâna, o resursă care era valorificată cu multă pricepere pentru a face tot felul de articole ce țineau de cald omului sau ajutau la transportarea bucatelor, a brânzei sau a mieilor. Jinarii vor lucra la scaunul de tras șiță, demonstrându-ne cum, din butucul de molid, se pot face șițe care acopereau înainte casele și multele colibe și stâni din munți.
Meșterii veniți din comuna Nocrich vor susține două ateliere interactive: împletituri cu nuiele întâlnite la Fofeldea și modelare a vaselor din lut, susținut de atelierul de ceramică al cercetașilor din Nocrich.
La amiază, pe când bucatele se vor apropia de a fi gata de servit, vom fi cuprinși de atmosfera de sărbătoare a satelor căci artiștii vor pregăti momente de cântec și joc popular. Fluierașii, în frunte cu Iliuță de la Jina, ne vor încânta cu sunetele atât de potrivite vârfurilor de munți, cântând parcă frumusețea naturii și apropierea de Dumnezeu. Programul artistic va fi continuat de sunetele ritmate ale Fanfarei Miorița din Jina.
Comuna Nocrich ne va prezenta tinerii păstrători ai tradiției: grupul de dans Mlădițele din Nocrich conduse de coordonatorul artistic Răulea Cornelia, aceștia vor prezenta jocurile populare specifice comunei: călușer, jiana fetelor, crihalma fetelor, dansul de pe Hârtibaci, însoțiți de solista Mihulețu Sonia. Va fi prezent și Ansamblul de muzică populară al Asociației Elijah din Hosman, coordonat de profesorul Alin Grecu.
Producătorilor prezenți în mod obișnuit la Târgul de țară li se vor alătura și cei din comuna Jina și comuna Nocrich, astfel că veți putea degusta și achiziționa: produse lactate, brânză de burduf, telemea, pâine și cozonac, produse apicole, gemuri, dulcețuri și siropuri din fructe de pădure. Pentru a atrage din nou atenția asupra importanței folosirii sacoșilor de pânză, așa cum la sat se folosea traista țesută, marcă identitară a fiecărui sat, unul dintre participanții la eveniment va primi în dar un săcăteu/o traistă cu bucate, specific comunei Jina, iar un alt participant va primi o traistă de Nocrich cu produse de pe Valea Hârtibaciului.
Evenimentul se desfășoară în cadrul programului „Târgul de țară. Grădină și peisaj legumicol 2022”.
