România ocupă locul al treilea în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte procentul de tineri aflaţi în risc de sărăcie sau excluziune socială (31%), unul din patru tineri români cu vârste cuprinse între 25 – 29 de ani are un venit lunar sub 1.500 de lei, iar 1,2 milioane au plecat din ţară în ultimii 10 ani, relevă un studiu lansat miercuri de Societatea Academică din România şi Asociaţia pentru Dezvoltare Activă, în parteneriat cu IRES – Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie, cu sprijinul Comisiei pentru tineret şi sport din Camera Deputaţilor.
Studiul „Provocările tinerilor din România. Analiză şi recomandări” a fost prezentat, la Palatul Parlamentului, de Constantin-Alexandru Manda, coordonator advocacy la Societatea Academică din România, şi sociologul Antonio Amuza. El a fost efectuat pe un eşantion de 814 de tineri, cu vârsta cuprinsă între 18 şi 29 de ani.
„Îi spunem barometru, el de fapt este un sondaj de opinie, doar că este ceva mai complex de atât. Nu am sondat doar opiniile tinerilor din România, ci ne-au interesat nevoile şi aşteptările acestora, deci i-am făcut cumva parteneri în acest demers, şi ne bucurăm că ducem vocea lor mai departe în comisia parlamentară”, a declarat Antonio Amuza.
El s-a declarat „surprins” de faptul că „doar” 35 % dintre români spun că lucrurile merg într-o direcţie bună, ceilalţi 65% considerând că lucrurile „nu stau chiar aşa”.
În topul încrederii tinerilor în instituţiile publice se află Armata, Uniunea Europeană, NATO, mediul universitar, ştiinţific, a adăugat sociologul. „Din păcate, sistemul educaţional preuniversitar se află undeva la jumătatea acestei ierarhii. (…) Sistemul universitar este deconectat de la piaţa muncii”, a spus Amuza.
Printre chestiunile semnalate de tineri se află creşterea preţurilor – una dintre problemele serioase ale ţării, abandonul şcolar, problemele legate de mediu sau climă.
Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, 82% dintre repondenţi spun că ar participa. „Acesta este un procent foarte ridicat şi de fiecare dată când sondăm asta, în ultimii 5, 10, 15 ani, vedem nişte procente foarte mici la participarea efectivă la vot. Dacă nu e vorba de alegeri prezidenţiale, mai mult de 35% nu există prezenţă la vot. (…) Nu există o educaţie civică aşa cum ne-am dori”, a arătat sociologul. (AGERPRES)
