Articol de Cosmin Pal
Astăzi, 25 octombrie, se sărbătoreşte Ziua Europeană a Justiţiei. Din păcate pentru Sibiu ˗ socotit de multă vreme un oraş european ˗ şi pentru justiţia locală, nu este mai nimic de sărbătorit în această zi în ton cu Uniunea Europeană, ci poate doar de apreciat munca celor din justiţia sibiană, care îşi desfăşoară activitatea cu resurse limitate şi precare, în condiţiile în care Palatul de Justiţie Sibiu, ce ar trebui să adăpostească Tribunalul şi Judecătoria, continuă să fie o pată de ruşine pe obrazul oraşului de pe Cibin.
Peste un deceniu de nepăsare
Cândva mândria unei comunităţi, acum sediul Palatului de Justiţie a devenit o ruşine pentru comunitatea locală, care se chinuie de mai bine de un deceniu să reabiliteze imobilul. De 11 ani, sediul Palatului de Justiţie se află în paragină, degradându-se fizic de la un an la altul, iar personalul din justiţie a fost nevoit să se mute dintr-o clădire în alta în Sibiu, în ultimul deceniu, ajungând, în final, să-şi desfăşoare activitatea într-un imobil închiriat pe strada Ocnei, de la societatea Casa Albă Independenţa. Lipsa de viziune a politicienilor sibieni, cei care au un rol hotărâtor în deblocarea situaţiei, alături de Ministerul Justiţiei şi Guvern, indiferent că este vorba despre parlamentarii de Sibiu sau de cei care au deţinut funcţii în ministerele şi guvernele de după 2011, a făcut ca lucrurile să bată pasul de loc de atâţia ani, iar Tribunalul şi Judecătoria Sibiu au trebuit să-şi schimbe casa mai mereu, de vreo 3 ori, în speranţa că odată şi odată vor fi demarate lucrările de renovare şi modernizare la sediul instituţiilor de pe B-dul Victoriei. La această stare de fapt, se adaugă incapacitatea liderilor politici locali, în fapt preşedinţii locali ai PNL, PSD şi USR, care au promis lobby pe lângă Ministerul Justiţiei şi guverne, termene şi finanţări, pentru ca în cele din urmă să tacă mormânt în ultimii 2 ani. Influenţa lor pe lângă Ministerul Justiţiei, cel care trebuie să asigure finanţarea lucrărilor de reabilitare şi modernizare a Palatului de Justiţie din Sibiu, a fost egală cu zero, mai ales că în acest moment la Palat au loc doar lucrări de conservare. Fără acestea, cine ştie, în 2-3 ani Palatul de Justiţie riscă să cadă la pământ, chiar dacă este un monument istoric.
Palatul de Justiţie arată deplorabil
Starea fizică a palatului de Justiţie din Sibiu este una deplorabilă, chiar dacă în ultimul timp s-au făcut lucrări de conservare. Ziduri plouate şi cu igrasie pe alocuri, ferestre distruse, pereţi scorojiţi, elementele istorice ale clădirii în pericol să cadă dau imaginea unui imobil părăsit în totalitate. Din fericir,e pentru sibieni, Palatul se încăpăţânează să reziste şi să nu cadă la pământ. „Mă uit și eu la această clădire a Tribunalului de ani de zile. Așa cum o vedem cu toții: fără geamuri, cum intră porumbeii și ploaia și toate chestiile acestea și mi se rupe sufletul de o asemenea clădire. O clădire care are variații de temperatură mari și care mai are și niște burlane pe care curg apele direct pe tencuială și pe zidărie și vine frigul și îngheață și se dezgheață este supusă degradării. Este o pagubă pentru noi toți că se degradează această clădire atât de mult. La momentul la care s-a pornit lucrarea, cu siguranță a existat o autorizație de construcție, o expertiză tehnică făcută pentru clădire, un proiect de reabilitare, care nu s-a dus până la capăt. S-au făcut niște lucrări și a rămas așa. Eu cred că dacă știi ce ai de făcut și ai un contract încheiat cu un atreprenor serios și ai finanțare, într-un an de zile o pui la punct și o redai circuitului. Se fac stadioane în 2 ani. O clădire de genul acesta o faci într-un an de zile. La un monument istoric nu atât lucrările ar fi cu mult mai complicate, dar aici sunt niște exigențe ceva mai serioase în a păstra specificul și a nu interveni la aspect și la materialele care se folosesc la tâmplării, la ferestre, la țiglă, la jgheaburi, să se păstreze caracterul autentic al clădirii. Oricum, e de plâns. Dacă nu se găsesc soluții, nu trebuia să te apuci de ea”, ne-a declarat Simion Popoviciu, inginer proiectant, expert acreditat în construcții.
Ministerul Culturii a trecut, legal, peste Direcţia Judeţeană pentru Cultură Sibiu
Palatul de Justiţie din Sibiu este clasat ca monument istoric în Clasa A şi a apărut pe Lista Monumentelor istorice în 2010. Trebuie menţionat că trecerea Palatului de Justiţie în clasa monumentelor istorice A a fost făcută direct de către Ministerul Culturii, aşa cum prevede legea. De toată procedura de avizare ca monument istoric s-a ocupat Ministerul Culturii, Direcţiei Judeţene pentru Cultură revenindu-i doar câteva atribuţiuni procedurale la avizare. Practic, documentaţia s-a plimbat între Ministerul Justiţiei şi Ministerul Culturii. Trebuie menţionat că Palatul de Justiţie, ca monument istoric, nu a influenţat deloc mersul lucrărilor de reabilitate, problemele cele mai mari aparând între Minister Justiţiei şi proiectant, care ulterior au dus la întreruperea lucrărilor de reabilitare.
Poziţia Tribunalului Sibiu
Săptămânalul Sibiu 100% a solicitat un punct de vedere Tribunalului Sibiu despre situaţia actuală a Palatului de Justiţie. „În ce priveşte stadiul lucrărilor la Palatul de Justiţie, efectuate de către Ministerul Justiţiei, vă facem cunoscut că din expertiza tehnică realizată în anul 2021 reiese că au fost efectuate doar lucrări de consolidare, astfel: lucrările de consolidare ale corpului principal de clădire sunt finalizate, iar pentru corpurile B şi C sunt executate lucrările de infrastructură / rezistenţă în proporţie de 71 la sută. La data de 9.09. 2021, Tribunalul Sibiu a contractat studiul de fezabilitate în vederea actualizării indicatorilor tehnico-economici, în urma procedurii de achiziţie lansate. Studiul de fezabilitate a fost depus la Tribunalul Sibiu în data de 4.08.2022. La data de 5.08.2022, întreaga documentaţie a fost înaintată Curţii de Apel Alba Iulia, în vederea verificării şi avizării de către inginerul constructor care funcţionează în cadrul acesteia. După verificare, SF-ul va fi transmis către Ministerul Justiţiei în vederea avizării de către Comisia Tehnico-Economică. După avizarea studiului de fezabilitate de către Comisia Tehnico-Economică din cadrul Ministerului Justiţiei, se vor supune aprobării, prin Hotărâre de Guvern, noii indicatori tehnico-economici rezultaţi în urma studiului de fezabilitate. Ulterior, se va demara procedura de licitaţie în vederea atribuirii contractelor necesare pentru continuarea şi finalizarea lucrărilor”, susţine Tribunalul Sibiu. Potrivit informaţiilor transmise, valoarea contractată pentru SF este de 85.000 lei fără TVA, adică 101.150 lei valoarea totală cu TVA.
Politicienii sibieni fac ce știu ei mai bină să facă, adică… nimic
Dan Barna, deputat USR Sibiu şi fost vicepremier în Guvernul Câţu, Raluca Turcan, liderul PNL Sibiu, actual deputat şi fost vicepremier în guvernele Orban şi Câţu, au promis sprijin în perioada în care au fost vicepremieri, că vor convinge Ministerul Justiţiei şi guvernele să aloce banii necesari, dar în cele din urmă nu au realizat nimic. Doar jocuri de imagine politică, în ciuda faptului că Palatul de Justiţie din Sibiu continuă să se degradeze de la un la altul. Bineînţeles, totul depinde de Ministerul Justiţiei, iar ei vor face, potrivit logicii lor, tot ce le stă în putinţă pentru deblocarea finanţării. La rândul său, liderul PSD Sibiu, Bogdan Trif, actual deputat şi fost ministru al Turismului în Guvernul Dăncilă, a adoptat principiul ”tăcerii de aur”. Practic, nu a ieşit în public să discute clar despre situaţia Palatului de Justiţiei din Sibiu, de parcă el reprezintă alt judeţ şi nu Sibiul în parlament sau guvern. Toate aceste eşecuri politice recente continuă tradiţia conform căreia Sibiul nu are prea mare influenţă pe lângă Guvern, atunci când vine vorba despre justiţie, în condiţiile în care şi alţi foşti lideri politici locali, cum ar fi Ioan Cindrea (PSD), Cornel Ştirbeţ (PNL) sau Nicolae Nan au clacat lamentabil. Şi exemplul cel mai bun este stabilirea sediului Curţii de Apel la Alba Iulia, la finalul anilor 90 şi începutul anilor 2000, unde poziţia liderilor politici locali nu a făcut nici cât o ceapă degerată. Vedem acum, peste ani, cât de mult contează dacă Sibiul ar fi fost casă şi pentru Curtea de Apel. Dar ne-am obişnuit, după 1990, ca cele mai importante instituţii regionale să fie Braşov şi Alba Iulia, în timp ce Sibiul a primit instituţii regionale de mai mică importanţă, la compensare.
Eu sunt mic, nu fac nimic! Barna uită că a avut pâinea şi cuţitul la îndemână
Fostul vicepremier Dan Barna a avut în mână toate atuurile pentru a debloca lucrările la Palatul de Justiţie, dar nu a făcut mare lucru. Acum, când privirile mâhnite ale sibienilor se îndreaptă spre el, spune că nu are nicio vină şi aruncă toate acuzele în curtea Tribunalului Sibiu. „Povestea Palatului de Justiție este o dovadă a risipei banului public. Lucrurile se mișcă spre deloc în acest moment. În cele 8 luni în care USR a fost la guvernare am reușit să accelerăm demersurile, ținând legătura între Ministerul Justiției și Tribunalul Sibiu, s-a grăbit semnarea contractului pentru o nouă expertiză tehnică – la finalizarea căreia trebuia să înceapă studiul de fezabilitate -, a început expertiza pentru lucrarea abandonată tocmai pentru a vedea exact stadiul proiectului și de ce este nevoie pentru reluarea lucrărilor. Această expertiză trebuia să stea la baza noii licitații, la evaluarea costurilor și să contribuie la întocmirea caietului de sarcini. Expertiza a început în luna mai 2021 și după finalizare au fost cerute clarificări de către ordonatorul de credite, iar deadline pentru acestea era octombrie 2021, o lună după ce noi am ieșit de la guvernare. De atunci, pauză. De aceea spun că proiectul Palatului de Justiție este dovadă de risipă a banului public: au fost mereu bani alocați pentru finanțare, și când era în gestionare la Ministerul Justiției și după ce clădirea a trecut la Tribunalul Sibiu. Eu, în calitate de deputat, am depus în ultimii 4 ani amendamente la Bugetul de Stat pentru reabilitarea Palatului, existând mereu buget. Acești bani s-au risipit, nefiind utilizați din cauza proastei gestionări a proiectului de reabilitare. Este cel puțin bizar acest imobilism îndărătnic al Tribunalului Sibiu în blocarea oricărei evoluții a proiectului ca și cum ar exista mai degrabă preocuparea de a NU se reveni în clădirea ce le aparține și a continua să plătească chirii”, ne-a declarat Dan Barna, deputat USR.
Porţi deschise la un Tribunal aflat în chirie într-o fostă fabrică, în timp ce vechiul sediu stă să pice
În loc să vizităm o instituţie modernă şi europeană, cum ar trebui să fie Palatul de Justiţie de pe b-dul Victorie, azi, de Ziua Europeană a Justiţiei, mergem într-un sediu al Tribunalului, provizoriu, în cadrul unei foste fabrici sibiene. „Cu ocazia Zilei Porților Deschise – eveniment prilejuit de Ziua Europeană a Justiției – care se sărbătorește în fiecare an în data de 25 octombrie, Tribunalul Sibiu și Judecătoria Sibiu invită persoanele interesate să viziteze cele două instanțe în cadrul programului de lucru, între orele 09.00 -13.00, la sediul situat în municipiul Sibiu, str. Ocnei, nr. 33. Agenda evenimentului cuprinde în principal vizitarea sălilor de judecată, a compartimentelor auxiliare, informarea celor interesați cu privire la circuitul dosarelor, accesarea dosarului electronic, modalitatea de lucru a personalului instanței, accesarea portalului Tribunalului Sibiu și Judecătoriei Sibiu de la infokiosc-urile puse la dispoziția publicului. Accesul în sediul celor două instanțe va fi permis oricărei persoane pe baza unui document propriu de identitate. Potrivit inițiativei comune a Consiliului Europei și a Comisiei Europene, scopul celebrării acestei zile este acela de a apropia justiția de cetățeni, de a-i ajuta să fie mai bine informați despre drepturile lor și modalitatea de funcționare a justiției de zi cu zi, precum și înțelegerea mecanismelor înfăptuirii actului de justiție”, se arată în comunicatul Tribunalului Sibiu.
Istoricul pribegiei pentru Palatul de Justiţie
Lucrările de consolidare, renovare şi modernizare a Palatului de Justiţie au început în data în noiembrie 2011, termenul inițial de finalizare fiind mai 2014. Odată cu decopertările executate, constructorii au descoperit probleme de rezistență a clădirii care nu fuseseră luate în calcul la data întocmirii expertizei tehnice. În plus, clădirea a fost ulterior încadrată ca monument istoric, aspect neluat în seamă la executarea studiului de fezabilitate, în anul 2007.
Prin urmare, s-a decis ca lucrările de consolidare a clădirii să fie executate pe contractul semnat inițial, iar celelelalte lucrări, cuprinse într-un nou proiect tehnic, să fie contractate printr-o nouă procedură de achiziție. Astfel, stadiul lucrărilor în 2017 erau: 85% pentru lucrările integrale de consolidare și de numai 55% față de lucrările complete, prevăzute în noul proiect tehnic. De atunci, clădirea emblematică a Sibiului zace în paragină, chiar dacă instituţiile statului înceracă să ne spună că lucrările vor fi reluate. Tribunalul şi Judecătoria Sibiu au schimbat 3 locaţii din momentul în care s-a decis reabilitarea clădirii de pe B-dul Victoriei. Prima a fost în sediul fostei fabrici a Societății Retezat, apoi pe Calea Dumbrăvii, iar de aproape 2 ani, în Casa Albă Independenţa, de pe strada Ocnei. Ministerul Apărării Naţionale nu și-a dat acordul pentru prelungirea termenului de închiriere a imobilului de pe Calea Dumbrăvii, astfel că s-a ales varinata str. Ocnei. La data de 08.02.2019, Ministerul Apărării Naţionale a comunicat Ministerului Justiţiei faptul că nu poate da curs solicitări de prelungire a închierii spaţiului de pe Calea Dumbrăvii, deoarece, în contextul punerii în aplicare a Hotărârii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării privitoare la înfiinţarea Comandamentului Corpului Multinaţional de Sud Est – garnizoana Sibiu, amplasamentul pe care este situat imobilul în care îşi desfăşoară activitatea Tribunalul Sibiu şi Judecătoria Sibiu va face obiectul unor lucrări de reabilitare.
”Pentru rezolvarea situaţiei imobiliare a celor două instanţe, având în vedere răspunsul comunicat de Ministerul Apărării Naţionale, Tribunalul Sibiu, cu acordul Ministerului Justiţiei, urmează să iniţieze procedura de licitaţie publică prin care să fie desemnat noul spaţiu în care să îşi desfăşoare activitatea Tribunalul Sibiu şi Judecătoria Sibiu”, se arata atunci într-un comunicat al Tribunalului Sibiu.
Tribunalul Sibiu s-a mutat apoi într-un nou sediu, în fosta clădire ce a aparținut fabricii Independența, din centrul orașului Sibiu. Proprietarii au reușit să satisfacă cerințele impuse de Tribunal în ultima licitație lansată. „La data de 25.09.2019, Tribunalul Sibiu a demarat o nouă procedură de licitație în vederea închirierii unui imobil cu destinația de sediu administrativ pentru desfășurarea activității Tribunalului Sibiu și Judecătoriei Sibiu. A fost depusă o singură candidatură, de către SC Casa Albă Independența SA. La data de 22.10.2019, Comisia de evaluare a procedat la deschiderea ofertei tehnice și financiare, depusă de SC Casa Albă Independența SA. În urma examinării ofertei, Comisia de evaluare a stabilit că oferta SC Casa Albă Independența SA respectă documentația de atribuire și caietul de sarcini și a fost declarată câștigătoare”, se arata, ulterior, în comunicatul Tribunalului Sibiu.
Prețul oferit de instituție pentru închiere la ultima licitație a fost de 65 de lei pe metru pătrat, la care se adaugă TVA, el fiind ajustat cu prețurile pieței din acel moment. Oferta făcută de proprietar s-a suprapus peste limita de buget prevăzută de Tribunal, astfel că prețul exact al chiriei ce va fi plătită de Tribunalul Sibiu pentru sediul Casa Albă Independența va fi de 321.750 lei plus TVA. Ministerul Justiţiei a aprobat închirierea unui imobil pentru o perioadă de 5 ani. În cursul anului 2019, Tribunalul Sibiu a desfăşurat trei proceduri de licitaţie, ultima procedură finalizându-se cu încheierea, în data de 28 octombrie 2019, a contractului de închiriere a clădirii situate în Sibiu, str. Ocnei, nr. 33.
Palatul de Justiţie a fost construit în 1908
Istoria Palatului de Justiţie este una emblematică pentru Sibiu. Este o clădire care poate face cinste oraşului oricând. Pe B-dul Victoriei există nenumărate monumente. Este drept, vechimea lor nu rivalizează cu cele din aria medievală, dar sunt la fel de valoroase. Sunt parte a istoriei Sibiului și sunt excelente urme ale culturii locale. “O astfel de clădire este Palatul de Justiţie. Clădirea a fost construită în cartierul Josefin. Cartierul a luat naştere odată cu amenajarea parcelelor din fosta citadelă a oraşului. Citadela este mult spus, deoarece a fost doar proiectată, unicele lucrări începute fiind acelea de amenajare a spaţiului necesar fortificaţiei (imaginaţi-vă o fortificaţie de genul celei din Alba Iulia). Pe acest platou au fost amenajate străzi, una luând naştere din dorinţa armatei imperiale de a-şi organiza un spaţiu militar in interiorul oraşului. Astfel, a apărut strada denumită astăzi a Victoriei. Pe această stradă s-a construit în 1908 sediul Judecatoriei Sibiului. Clădirea este tipică eclecticului începutului de secol XX. Are nu mai puţin de şase corpuri unite între ele, care formează şi două curţi interioare. Faţada principală este formată din 19 travee, vizibile prin desfăşurarea ferestrelor de la parterul imobilului. Ferestrele sunt organizate în registre decorative diferite. Frontonul este unul special prin falsa structură de balcon ce o dezvoltă. Intrarea propriu-zisă este flancată de două coloane angajate, circulare, cu un soclu simplu şi înalt, decorate fiind prin linii incizate şi orizontale. Capitelul este unul elaborat, continuându-se la primul etaj. Pe cheia de arc a frontonului este aplicat un ecuson. Accesul se face printr-o uşă de lemn realizată în două canaturi şi o supralumină, semicilindrică în partea superioară. Interiorul este unul monumental cu o scară de piatră, la fel ca şi balustrada. Imediat dupa finalul Primului Război Mondial şi după prăbuşirea Imperiului Austro-Ungar, în această clădire a activat o parte dintre resorturile Consiliului Dirigent al Transilvaniei. Acest organism este forul politic care a decis dezlipirea Transilvaniei de Ungaria si Unirea cu România. Resortul de Justiție, condus de Aurel Lazăr, funcționa pe bulevardul Victoriei, în Palatul de Justiție de astăzi. În aceeași clădire a funcționat şi Resortul de Alimentație și Comunicație, condus de Romul Boilă și Resortul Codificării, condus de Emil Hațieganu”, susţine istoricul Răzvan Pop. Practic, clădirea Palatului de Justiţie de pe B-dul Victoriei împlineşte în acest an 114 ani de existenţă.
