Salvamontiştii, îngerii păzitori ai turiştilor din munţi

Vin Sărbătorile şi mulţi se pregătesc să ocupe pârtiile de schi sau cabanele de la Bâlea şi Păltiniş şi să se aventureze în zonele înalte de pe creasta Munţilor Făgăraş. Însă, în timp ce majoritatea se relaxează, alţii, respectiv cei de la Serviciul Public Judeţean Salvamont Sibiu, sunt în perioada cea mai agitată a anului. De anul acesta, turiştii se pot simţi mai în siguranţă, pentru că după 6 ani, Baza de salvare de la Bâlea Lac, cu punct de prim ajutor, este finalizată. Despre necesitatea şi avantajele acestei noi baze, dar şi recomandări la deschiderea sezonului de schi aflaţi de la Adrian David, şeful Salvamontului din Sibiu. Reporter: Câtă nevoie avem de Baza de salvare de la Bâlea Lac a Salvamontului? Adrian David: Lucrarea este necesară pentru că numărul de turişti este în continuă creştere, vara sunt 5-6.000 de maşini care tranzitează, zilnic, zona Bâlea Lac, iar iarna, nefiind zăpadă în multe locuri din ţară, turiştii preferă să vină la Bâlea. De curând, aici au loc şi o serie de competiţii. Înainte era un refugiu care aparţinea Asociaţiei Salvatorilor Montani din Sibiu, iar de anul acesta avem o bază dotată cu echipament medical care poate acorda primul ajutor la accidente montane, la accidente de circulaţie pe Transfăgărăşan sau la cabanele din zonă. În permanenţă este o echipă care asigură patrularea preventivă în zona centrală a munţilor Făgăraş, iar multe accidente montane au fost rezolvate de echipa de acolo, împreună cu colegi de la Salvamont Argeş şi Salvamont Piteşti şi nu a mai fost necesară intervenţia unor echipe din Sibiu. Rep.: Investiţia a costat 2.458.000 de lei. Nu e cam scump pentru o bază de salvare? A. D.: Construcţia ei nu a fost scumpă, în schimb a costat foarte mult utilităţile: baza de epurare, aducţiunea de apă, curentul electric, drumul de acces. Anul acesta am reuşit să o facem să funcţioneze 100%. Are două încăperi care îndeplinesc funcţii medicale şi punctul de prim ajutor, care este dotat cu toate echipamentele necesare. De curând, am avut discuţii cu Fundaţia pentru SMURD şi sperăm ca anul viitor să ne ajute cu echipamente medicale suplimentare, camere web care să fie legate de centrele de telemedicină de la Târgu Mureş. Rep.: Vin Sărbătorile şi se va deschide sezonul de schi. Ce măsuri de siguranţă recomandaţi turiştilor? A. D.: Pentru Păltiniş o să asigurăm patrule de doi sau trei salvamontişti. O să ne aplificăm activitatea pentru că deja a apărut Arena Platoş şi sunt mulţi turişti acolo. Din fericire, pentru că pârtiile de acolo sunt foarte bine întreţinute, apar mai puţine accidente. Pe cei care merg la schi îi sfătuim să nu se ducă nepregătiţi şi înainte de a-şi da drumul pe pârtie, să facă câteva exerciţii de încălzire. Este foarte important să-şi ajusteze nivelul de siguranţă al legăturilor de la schi. Dacă închiriază schiuri, să solicite centrelor de închiriere să le seteze şi să regleze schiurile pe greutatea şi nivelul de pregătire ale fiecăruia. Cei care merg în zona înaltă trebuie să ştie că traseele sunt dificile şi iarna nu au acelaşi traiect ca vara. Este obligatoriu să le cunoască din vară, să le mai fi parcurs măcar o dată. Rep.: Care sunt cele mai frecvente greşeli pe care le fac turiştii? A. D.: Se hazardează în zone prea grele pentru ei. Cauza directă a accidentelor montane este neatenţia, determinată de oboseală şi de alţi factori, şi de aceea le cerem tuturor să fie atenţi, iar în situaţii dificile să nu se panicheze. Pe aproape întreaga coastă a Munţilor Făgăraş există acoperire GSM şi în caz de accident pot apela oricând la 112 şi cere Salvamontul sau ne pot cere informaţii. Pentru alpinişti şi practicanţii free-ride-ului, ei trebuie să aibă obligatoriu echipament de protecţie individuală de avalanşă, iar în ultimii ani, tot mai mulţi vin echipaţi cu lopată de zăpadă, sondă de avalanşă şi un aparat electronic de emisie-recepţie de căutare în avalanşe. Important este să nu mizeze pe faptul că lor nu li se poate întâmpla aşa ceva. Să se informeze asupra traseului, să ne anunţe înainte de a pleca pe traseele înalte, să ceară informaţii despre starea traseelor, a drumurilor şi a vremii. Baza de salvare de la Bâlea Lac În 2004, Autoritatea Naţională pentru Turism a alocat fonduri Consiliului Judeţean Sibiu pentru Baza Salvamont Păltiniş şi Baza Salvamont Bâlea Lac. Lucrările au fost finanţate prin programul de dezvoltare a infrastructurii în zona montană înaltă. În ianuarie 2005, au fost aprobate ambele proiecte tehnice, însă construcţia a fost amânată din lipsă de fonduri. În 2007, C.J. Sibiu a decis să finanţeze baza de la Bâlea Lac, unde exista doar un refugiu care aparţinea Asociaţiei Slavatorilor Montani din Sibiu. După trei licitaţii, în august 2008, firma S.C. Jur Construct S.R.L. a început lucrările, iar doi ani mai târziu s-a făcut recepţia lucrărilor. Până în 2011, cei de la Salvamont Sibiu s-au ocupat cu dotarea bazei cu mobilier şi echipamente de prim ajutor şi punerea ei în funcţiune. Investiţia a costat 2.458.000 de lei. Baza are 400 de metri desfăşuraţi, clădire, parter şi etaj. Ioana Mălău