Articol de Romeo Petrașciuc și Cosmin Pal
Tricolorul e limba comună a tuturor românilor, simbolul identității noastre naționale, indiferent de unde ne-am afla răsfirați în lume, însoțindu-ne de aproape două secole. Dar steagul național este, mai ales, o stare de fapt, un mod de identificare cu ceea ce reprezintă, pentru fiecare dintre noi, România.
Prezent pe câmpul de luptă pentru apărarea demnității noastre naționale sau în competițiile sportive în care România participă de ani și ani, stindardul acesta trezește în fiecare dintre noi mândria și bucuria de a fi cetățeni universali, cu apartenență românească. De aceea, el poate fi identificat atât în picturile reprezentând răscoala lui Tudor Vladimirescu, cât mai apoi, în întruchiparea sentimentului de libertate, de la 1848, de unitate, de la 1859, în Războiul de independență din 1877 și, desigur, în Marea Unire de la 1918. De asemenea, de fiecare dată ne tresaltă inima de bucurie atunci când, la mormântul lui Avram Iancu de la Țebea, regăsim steagul tricolor, atestat de peste un secol și jumătate.
Obligativitatea arborării permanente a Drapelului de către fiecare instituție publică a fost reglementată și prin lege, prin Hotărârea de Guvern nr. 1157 din 21 noiembrie 2001. Această hotărâre, care stabilește normele privind arborarea drapelului României, prevede, între altele, la capitolul I:
Art. 1. – Arborarea drapelului României, în forma, cu dimensiunile, modelul şi intensitatea culorilor stabilite potrivit legii, este obligatorie pentru toate autorităţile şi instituţiile publice cu sediul în România.
Art. 2. – (1) Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia arborării drapelului României în mod permanent, atât pe edificiile în care îşi au sediul, cât şi în interiorul lor, cu precădere în birourile persoanelor din conducerea acestora, în sălile de protocol şi festivităţi.
(2) Conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice răspund, în condiţiile legii, de arborarea şi menţinerea în stare corespunzătoare a drapelului României pe edificiul şi în sediul acestora.
Art. 3. – Drapelul României se mai arborează în mod permanent: a) la sediile partidelor politice, ale sindicatelor, patronatelor, ale instituţiilor de învăţământ de orice grad şi ale instituţiilor de cultură.
Români pentru două zile
Ziua Naţională a României bate la uşă. Aşa cum ne-au obişnuit aproape de fiecare dată, autorităţile locale şi parlamenatrii sibieni se pregătesc să bifeze un nou boom de imagine. Autorităţile locale vor pregăti tot felul de evenimente pentru sibieni, în timp ce senatorii şi deputaţii de Sibiu vor avea grijă să nu lipsească de la depunerile de coroane şi evenimentele din spaţiul public, întrecându-se, practic, să ne arate care dintre ei este cel mai patriot. Ne-am obişnuit ca de 1 Decembrie totul să arate impecabil, cu steagurile tricolore împânzând tot oraşul. De multe ori ne-am întrebat cât de frumos ar fi Sibiul dacă ar arăta în fiecare zi ca de Ziua Naţională.
Noi de data aceasta am luat-o înaintea autorităţilor locale şi judeţene, dar şi a reprezentanţilor instituţiilor guvernamentale din Sibiu. Ne-am propus să vedem Sibiul cum arată acum, cu două săptămâni înainte de Ziua Naţională. În 15 noiembrie, noi, redactorii Sibiu 100%, am ieşit la plimbare prin oraş, să vedem cum arată Sibiul şi instituţiile publice din această perspectivă. Am vrut să vedem care instituţii publice arborează tricolorul şi care este starea fizică a acestuia. Atât municipiul Sibiu, prin Primărie, cât şi judeţul Sibiu, prin Consiliul Judeţean, au aprobat cu mulţi ani în urmă stema municipiului Sibiu, respectiv cea a judeţului. Steagurile cu cele două steme sunt arborate pe sediile Primăriei şi Consiliului Judeţean, însă am vrut să vedem dacă acestă imagine se regăseşte şi pe instituţiile subordonate municipalităţii, respectiv Consiliului Judeţean. Bineînţeles, am vrut să verificăm toate acestea, uitându-ne şi după arborarea steagului Uniunii Europene. Trebuie menţionat că, din 1998 încoace, în fiecare an se sărbătoreşte Ziua Drapelului Naţional pe 26 iunie.
Instituţii fără tricolor arborat la intrare
Am bătut oraşul în lung şi-n lat preţ de câteva ore şi, din păcate, am găsit încă instituţii care nu arborează tricolorul. Sau mai mult, în majoritatea cazurilor, tricolorul arborat este unul destul de neaspectuos, bătut de intemperiile vremii. Din păcate, printre instituţiile care nu arborează tricolorul la intrare se află Metrologia Legală şi ISCIR, de pe str. Dorului. Aceeaşi situaţie se regăseşte şi la Direcţia Judeţeană pentru Sport, tot pe strada Dorului și la Inspectoratul în Construcţii Sibiu. Cei care conduc instituţiile de pe strada Dorului şi nu arborează tricolorul ar putea lua exemplul vecinilor lor de la Registrului Comerţului, care pun tricolorul la loc de cinste. Un exemplu pozitiv este şi sediul Secţiei Drumuri Naţionale Sibiu, de pe strada Hipodromului, unde tricolorul şi drapelul Uniunii Europene sunt prezentate şi se află într-o stare fizică foarte bună, semn că există preocupare din partea şefului instituţiei.
Drapelul Național nu lipsește, dar se ofilește
În rest, drapelul tricolor şi-a pierdut paloarea la aproape toate instituţiile locale din Sibiu. Poate va fi schimbat în zilele premergătoare sărbătorii Zilei Naţionale a României. Redactorii Sibiu 100% au mai trecut pe la Inspectoratul de Jandarmerie de pe strada Poplăcii, unitatea miliatră din zonă, Şcoala de Artilerie, Direcţia Silvică, Cimitirul Municipal, Agenţia de Cadastru, Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate, DIICOT Sibiu, Direcţia de Finanţe, ITM, Casa de Pensii, Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, Spitalul Clinic Judeţean, Ambulanţa Sibiu, Gara CFR, Transelectrica, Tribunalul şi Judecătoria Sibiu, Inspectoratul Şcolar Judeţean, Centrul Cultural Ioan Besoiu, Sala Transilvania, Primărie, Prefectură, Consiliul Judeţean, Școala de Arte ”Ilie Micu”, Poliția Sibiu, Muzeul Brukental, Muzeul ASTRA din Dumbraba Sibiului şi pe alte instituţii publice.
Sunt și instituții pentru care drapelul chiar contează
De departe, cele mai mari drapele cu tricolorul României sunt arborate de Biblioteca ASTRA şi de Sala Transilvania. Totodată, trebuie remarcat că o parte din bisericile din municipiul Sibiu arborează tricolorul, ceea ce înseamnă o bilă albă pentru preoţii parohi. De obicei starea drapelului naţional merge la fel cu cea a steagului Uniunii Europene; probabil când se schimbă tricolorul, se schimbă şi cel al Uniunii Europene, deoarece par să prezinte acelaşi grad de uzură.
Drapelul, opțional și pentru unele formațiuni politice sibiene
În ceea ce privește arborarea drapelului național de către partidele politice, la sediul acestora din Sibiu, singurii care au ales să nu o facă la modul cel mai vizibil sunt cei de la USR. În absența drapelului arborat în exterior, opțiunea lor a fost aceea de pune două stegulețe cu tricolorul și Uniunea Europeană în vitrina interioară, cu vizibilitate spre stradă. Chiar dacă sunt mai ”obosite” și neîngrijite, steagurile sunt totuși prezente la filialele PSD, AUR, PNL.
Stema Sibiului şi a judeţului lipseşte cu desăvârşire
Noi, locuitorii Sibiului, ne simţim mândri de comunitatea noastră. E firesc, fiindcă este vorba despre patriotismul local şi de valorile pe care le are Sibiului. Primăria Sibiu arborează steagul cu stema municipiului. La fel şi Consiliul Judeţean pune la loc de cinste lângă drapelul naţional şi steagul cu stema judeţului. Un lucru de apreciat. Din păcate, nu înţelegem de ce instituţiile din subordinea celor două entităţi adminstrative nu arborează şi ele steagurile cu cele două steme, pentru că este vorba despre promovarea identităţii municipiului Sibiu şi judeţului Sibiu. Ar trebui ca cineva, poate, să se sesizeze …
