Interviu cu Președinta Consiliului Județean Sibiu
Saga Noului Spital Clinic Județean Sibiu continuă. Ba avem finanțare pentru acest proiect al Sibiului, ba se schimbă regulile în timpul jocului PNRR, iar noi, sibienii, rămânem de multe ori pe dinafara informațiilor certe care să ne facă să sperăm real la a avea, în sfârșit, undă verde pentru Spital. Concret, ce ați mai făcut în direcția acestei investiții?
Până pe 29 decembrie 2022, firmele interesate pot încărca în Sistemul Electronic de Achiziții Publice ofertele pentru cea mai mare investiție promovată în ultimii 30 de ani în județul Sibiu. Va urma o perioadă de analiză a documentelor, ce nu va depăși 80 de zile lucrătoare, la finalul căreia va fi desemnată firma câștigătoare. Contractul privind realizarea lucrărilor de construire și dotare cu aparatură medicală va fi semnat cu o clauză suspensivă, variantă utilizată și în cazul modernizării și extinderii Aeroportului Internațional Sibiu, ceea ce aduce o importantă economie de timp, în sensul că, imediat după încheierea contractului de finanțare, lucrările efective vor putea începe. Cu alte cuvinte, vrem să reducem la maxim timpii „morți” dintre diferitele etape obligatorii ale acestui proiect.
Sănătatea este un domeniu care ne preocupă pe fiecare în parte. Până la a avea Noul Spital Clinic Județean, ne ”agățăm” de cel existent. În ultima perioadă, trebuie să recunoaștem, au fost investiții constante în diferite zone de preocupare în acest sens. Rămânând la acest domeniu, al sănătății, ce va urma?
Într-adevăr, în ultimele luni am finalizat lucrările la trei clădiri ale Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu, Urologia, Chirurgie 2 și Unitatea de Primiri Urgențe din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu. Toate au presupus intervenții ample însă rezultatele au fost cele dorite atât de noi cât și de medici și pacienți.
În privința lucrărilor aflate în curs de execuție, avem șantiere deschise la Spitalul Clinic de Psihiatrie Sibiu, la Chirurgie 1, Ortopedie, Secția Dermatovenerice, Maternitatea și Secția de Neurologie din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu. Toate acestea presupun o mobilizare amplă întrucât lucrările sunt complexe și este necesară o permanentă colaborare între toate părțile implicate: autoritate contractantă, personalul medical și constructori.
Întârzierile și tergiversarea lucrărilor
Există șantiere pentru care a fost depășit termenul inițial de execuție. Ceea ce pentru noi, muritorii de rând, nu e chiar ok. Ce nu a funcționat în acest proces?
În primul rând au fost blocaje generate de pandemia de Covid. Spre exemplu, în clădirea Maternității, lucrările au fost suspendate timp de aproape 5 luni de zile întrucât nu au putut fi eliberate saloanele în care urma să se intervină, medicii solicitând chiar spații suplimentare pentru a asigura circuite de acces și de amenajare de zone „roșii” și zone „verzi”. Să nu uităm că la vremea respectivă aveau loc lucrări simultane în mai multe clădiri ale celei mai mari instituții spitalicești din Sibiu, unde numărul pacienților creștea de la o oră la alta. Neeliberarea de spații a generat lipsa frontului de lucru pentru constructor, situație ce nu poate fi imputată nimănui.
Clădirea Secției de Neurologie este goală de mai mulți ani. Și aici sunt întârzieri. Și aici avem de-a face cu cauze de același gen?
Acest caz este unul aparte. La o primă licitație nu am avut nici o firmă înscrisă. Asta, în ciuda faptului că, de multe ori, noi facem publicitate anunțurilor de licitație prin toate mijloacele de care dispunem, nelimitându-ne doar la acel minim legal, întrucât suntem convinși că o competiție directă generează calitate. În august 2018, am găsit, în cele din urmă, un constructor care a realizat doar o mică parte dintre lucrări. În ciuda numeroaselor intervenții pentru reluarea lucrărilor, am fost nevoiți, în iunie 2020, să încetăm contractul. Acest lucru ne-a dus în situația în care șantierul de la „Neurologie” să intre în „stand by”, întrucât a fost necesar să parcurgem o nouă procedură legală de licitație a întregului proiect, finalizată prin semnarea, în martie 2021, a unui nou contract de execuție a lucrărilor. A urmat o serie de probleme pornite de la starea generală a unui imobil ce datează din anul 1914 și care este clasificat drept monument istoric de clasa A, cu funcțiune spitalicească. A apărut necesitatea executării unor lucrări suplimentare întrucât, pe măsură ce se intervenea la diferite instalații sau părți ale construcției, se constata că mai sunt și alte lucruri de făcut. Cred că orice om care a lucrat la o casă veche a trecut prin astfel de situații. Au mai apărut și unele condiționalități specifice: Direcția de Cultură ne cerea să păstrăm geamurile vechi, din lemn, în timp ce Direcția pentru Sănătate Publică solicita înlocuirea lor pe motiv că în structura lemnului se poate depune praf bacilifer. Apoi, Inspectoratul pentru Situații de Urgență solicita circuite speciale pentru evacuare în caz de incendiu, ceea ce presupune modificări structurale, aspect nedorit de cei de la „Cultură”, întrucât vorbim despre o clădire clasificată drept monument istoric. În fața acestor provocări, am fost nevoiți să căutăm în permanență soluții, în găsirea cărora am avut mereu în atenție interesul pacienților. Până la urmă, pentru ei facem aceste investiții.
Avem imaginea unor investiții cu termene de finalizare întârziate din motivele pe care le-ați descris. Asta se traduce, implicit, în valori mult mai mari ale contractelor de execuție. Vă simțiți confortabil cu această situație?
Aici nu este vorba că eu sau colegii din Consiliul Județean Sibiu am fi dorit o creștere a sumelor pe care trebuie să le achităm constructorilor. Contractele au fost indexate din două motive: apariția unor lucrări neprevăzute și scumpirea materialelor de construcție, a energiei și a combustibililor. Și acum, le luăm pe rând: pe parcursul execuției lucrărilor, beneficiarul, proiectantul sau constructorul pot constata că se impun lucrări suplimentare, care nu au putut fi anticipate înainte de începerea șantierului. Legea prevede că, pe acest motiv, valoarea contractului poate crește cu până la 50%. În clipa în care am avut astfel de situații, în baza unor justificări clare, noi am aprobat creșteri de maxim 15%. Aceste lucrări suplimentare ne-au permis să mergem înainte cu întreg proiectul, scopul fiind ca la finalul investiției să avem un obiectiv funcțional din toate punctele de vedere.
Apoi, avem obligația legată de a ajusta valoarea contractelor ținând cont de evoluția prețurilor la materialele de construcție, cât și de scumpirea energiei și a combustibililor. Inițial, procedeul de indexare a valorilor era descris în OG 15/2021, pentru ca, în acest an, să fie reglementate de OG 47/2022 și OG 64/2022, în funcție de sursa de finanțare: fonduri locale sau europene. Cu alte cuvine, noi ca autoritate contractantă, nu am avut de ales și a trebuit ca, după o verificare temeinică a solicitărilor de indexare, urmată în unele cazuri de înștiințarea Agenției Naționale a Achizițiilor Publice, să le dăm curs și să le aprobăm, transparent, prin hotărâre de Consiliu Județean.
Termenul de „transparență” este important și de-a lungul întregii proceduri de licitație și desemnare a câștigătorului. Cum puteți dvs. sau altcineva din Consiliul Județean Sibiu să intervină în favoarea unui ofertant?
Nu, cu siguranță nu putem interveni în favoarea vreunui ofertant. Sunt încă oameni care își închipuie că licitațiile se fac cu un teanc de hârtii în față, că membrii comisiei junglează cu documentele și decid cine câștigă. Așa o fi fost demult, nu știu. Noi utilizăm un circuit digital, securizat și transparent. Apoi, în primul rând ar fi un demers ilegal și de neacceptat pentru nici un fel de contract pe care Consiliul Județean Sibiu îl încheie cu furnizori de servicii sau de lucrări. În al doilea rând, Sistemul Electronic de Achiziții Publice, intrat în funcțiune în 2016, este în așa fel conceput încât ofertanții își încarcă singuri documentația, iar fiecare etapă din procedură este comunicată participanților. Mai mult decât atât, nimeni nu cunoaște valoarea ofertelor financiare decât în faza finală a procedurii, după parcurgerea unor etape eliminatorii ce țin de eligibilitate și cerințele tehnice. Apoi, în timpul procedurii derulate prin SEAP, în mod aleatoriu, este verificată întreaga procedură de către Agenția Națională pentru Achiziții Publice. Dacă sunt fonduri guvernamentale, procedura este verificată și de Curtea de Conturi. În cazul proiectelor cu finanțare europeană, se face o dublă verificare de către o structură specializată, denumită „Organism Intermediar”, cât și de finanțator, denumit ”Autoritate de Management”. În concluzie, nimeni nu poate altera în vreun fel rezultatul unei licitații și, vă asigur, nici nu și-o dorește.
Avem și nu avem tomograf la UPU Sibiu
Să aducem în discuție UPU Sibiu, care are deja aspectul și funcțiunea unei secții destinate intervențiilor rapide. Avem un tomograf ultrapreformant, care însă… nu funcționează. Când vor avea pacienții UPU un tomograf al lor?
Aici se impune o precizare: pacienții UPU au un tomograf destinat lor încă din anul 2021 și este funcțional în „Radiologia” din clădirea Maternității. Este un aparat performant, operat de specialiști, dedicat urgențelor. Pentru că deseori timpul este esențial pentru salvarea vieții celor care ajung în UPU, am decis cumpărarea unui nou computer tomograf de ultimă generație, care să fie amplasat chiar în această locație. Am construit un spațiu special, aparatul este instalat și urmează să fie pus în funcțiune după parcurgerea etapelor de avizare. Nu pot indica un termen exact întrucât în procedura de avizare sunt implicate și alte instituții, însă noi ne dorim acest lucru să se realizeze cât mai curând.
Exceptând viitorul Spital Județean, aflat acum la faza de licitație pentru identificarea constructorului, cu ce alte proiecte vine Consiliul Județean Sibiu în domeniul sănătății?
Ne concentrăm pe fondurile ce pot fi accesate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Un prim proiect este cel dedicat combaterii infecțiilor nozocomiale intraspitalicești, prin achiziționarea de aparatură medicală specializată. Apoi, accesăm un proiect dedicat nou-născuților: Secția de Neonatologie va avea un ATI utilat cu aparatură medicală de ultimă generație, unde vom aduce încă două paturi suplimentare, iar activitatea de screening va fi mult îmbunătățită. Medicii vor avea la dispoziție un centru de formare profesională, întrucât pregătirea în acest domeniu este continuă. Mai avem în intenție să reabilităm termic Pavilionul Administrativ, Morga și Clinica de Stomatologie din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu, cât și Ambulatoriul de Copii și Pavilionul Central de la Spitalul de Psihiatrie „Gheorghe Preda” din Sibiu. Sunt lucrări ce vor aduce o îmbunătățire a condițiilor de tratament și spitalizare a pacienților, un mediu propice de activitate pentru cadrele medicale cât și o creștere a eficienței energetice a clădirilor.
În final, aș mai avea o întrebare care poate fi și o concluzie: sănătatea este chiar întâia prioritate a Consiliului Județean Sibiu?
Da, în măsura în care, în anul 2019, sibienii arătau într-un sondaj al Băncii Mondiale, că cea mai dorită investiție este construirea unui nou spital județean. Facem un efort constant, uman și financiar, în a realiza investițiile de care sistemul de sănătate sibian are mare nevoie. Scopul nostru este clar: serviciile medicale trebuie să fie accesibile tuturor cetățenilor, indiferent de venituri, vârstă sau statut social. Avem și alte domenii pe care le susținem: protecție socială, învățământ special, transport, cultură și sport, însă, din punctul meu de vedere, o mână întinsă omului bolnav aduce alinarea suferinței, însănătoșire și, în unele cazuri, salvarea vieții.
