Adevăraţii independenţi i-ar deranja printr-o atitudine verticală pe ceilalţi

Lucian Cuşnir este unul dintre consilierii locali care au gestionat treburile Sibiului între 1996 şi 2000. Parcursul său politic a început în anii ’90, când a fost pentru o scurtă perioadă membru PNL, după aceea a mers la PL 93, apoi a încercat să fie independent şi ulterior s-a lăsat de politică, demisionând din UFD. A experimentat faţadele declaraţiilor, luptele de culise, mazilirile şi visul de a se afirma ca independent. A încercat să ţină pasul cu presa şi să înţeleagă psihologia românului. Acum regretă doar că nu a citit „Il Principe” de Machiavelli. Despre consilii locale şi independenţi, despre români şi politică aflaţi din cele ce urmează. Reporter: Sunteţi încă membru de partid? De ce v-aţi retras din viaţa politică? Lucian Cuşnir: Nu mai sunt membru de partid din mai 2000, când mi-am dat demisia de la UFD. În anii ’90 am fost pentru câteva luni membru PNL, iar după mineriade şi după ce am văzut tratamentul diferenţiat cu care a fost tratat Radu Câmpeanu, faţă de Raţiu, mi-am dat demisia. Din 1993 până în 1999 am fost membru PL 93, de unde am plecat pentru că mi-am dat seama că uşile îmi sunt închise şi sunt dat deoparte. Atunci s-a pus problema unificării mişcării liberale şi am avut întâlniri preliminare la Sibiu de unificare a PL 93 cu PNL Câmpeanu şi PNL. Cineva din PNL mi-a înaintat o cerere de adeziune, spunându-mi că „oricum ne unim”. Am făcut imprudenţa să scriu cererea, dar să nu o semnez, spunând că trebuie mai întâi să mă consult cu colegii mei. Într-o şedinţă de consiliu local, colegii mei din PNL au spus că ei o să lipsească pentru că merg să semneze protocolul aderării. Atunci mi-am dat seama că am fost dat deoparte. Am aflat după 6-7 ani că cineva mi-a semnat cererea şi aceasta le-a fost arătată colegilor mei de partid şi ei m-au dat deoparte. Dar comportamentul duplicitar al celor din PNL l-am văzut şi după aceea, când am trecut de la PL 93 la PNL. Deşi partidul nostru era mai bine reprezentat în judeţ decât al lor, eu nu am fost lăsat să înaintez. Dar pentru că în acel moment eram în consiliul local, am încercat să-mi fac treaba ca independent. Supriza mea neplăcută a fost că, până la urmă, candidând independent, am obţinut 184 de voturi, insuficiente însă. Aşteptam din partea electoratului un alt răspuns la activitatea mea. Rep.: În calitate de fost consilier local cum vedeţi activitatea actualui consiliu local? Care este rolul independenţilor în consiliile locale şi ce pot face ei? L. C.: După alegerile din iunie 2000 i-am urat succes domnului Iohannis în noul lui post şi i-am mai spus: „Domnule primar, ar fi bine să aveţi consiliul de partea dumneavoastră, fiindcă nu veţi reuşi să faceţi nimic altcumva”. În actualul consiliu local, din 23 de membri, 14 sunt de la FDGR, 2 de la PNL, deci au exact două treimi din voturi. A mai fost cooptat la conducere şi domnul viceprimar Popa de la PNL, deci treburile stau liniştite. Au suficiente voturi pentru a lua hotărâri în domenii importante ca buget şi urbanism. Am vrut să văd cum funcţionează lucrurile atât de bine şi am luat un proces-verbal al şedinţei de Consiliu Local, unde un domn Iacob a fost invitat să vorbească pe o aumită temă, acesta spunând: „Este a cincea oară când vin la şedinţa Consiliului Local şi nu am văzut aşa ceva niciodată, ca în jumătate de oră, 37 de proiecte să fie aprobate. Nimeni nu are curaj să comenteze şi să spună ceva? Nu avem consilieri?” Trebuie să recunoaştem că atunci când un consiliu este condus de o mână forte şi mai ales când se bucură de sprijinul majorităţii consilierilor, treburile se mişcă repede. Pe de-o parte, trebuie să-l felicit pe domnul primar pentru faptul că realizează ceea ce îşi propune. Independenţii în consiliul local nu pot să facă nimic, puterea lor este foarte mică şi adevăraţii independenţi i-ar deranja printr-o atitudine verticală pe ceilalţi şi atunci ar fi izolaţi şi nu ar reuşi să facă nimic. La români, lumea îi apreciază doar la prima vedere pe cei mai bătăioşi, dar, în general, lumea votează cu ceilalţi. Rep.: Cum apreciaţi starea politică a României? L. C.: Nu văd o soluţie în schimbarea Guvernului. Dacă s-ar întâmpla ce spunea domnul Ponta sau domnul Crin Antonescu, să-şi dea demisia preşedintele, guvernul sau parlamentul, s-ar crea un haos catastrofal. Nu schimbi cârmaciul pe timpul furtunii. Eu nu spun că e cel mai bun cârmaci, departe de mine chestia asta, dar ar fi mai bine să ne adunăm şi să facem ceva mai trainic. Ioana Mălău