Sibiu 100% vă prezintă, în exclusivitate, situaţia actuală a judeţului Sibiu din punct de vedere seismologic. Judeţul Sibiu se află în apropierea zonei seismice Făgăraș – Câmpulung. Aceasta e situată în partea de răsărit a Carpaților Meridionali, caracterizată prin şocuri de până la o magnitudine de 6,5 pe scara Richter. Adică cele mai puternice cutremure care s-au produs în România, ne informează Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).
În arealul judeţului Sibiu sunt funcţionale 4 staţii seismice, una dintre acestea fiind amplasată chiar în apropierea oraşului Sibiu. Ultimul cutremur major s-a produs în judeţul Sibiu pe 16 ianuarie 1916 (Mw=6.4). Mw înseamnă magnitudine moment. Totodată, Sibiu 100% vă prezintă istoria cutremurelor înregistrate în judeţul Sibiu din ultimii 150 ani. Toate acestea în contextul cutremurelor care s-au produs pe parcursul mai multor zile în luna februarie și martie 2023 în zona Olteniei. Mai precis, în zona Târgu Jiu, şi care s-au resimţit destul de puternic şi în municipiul şi judeţul Sibiu.
Cât de expus este Sibiul unui cutremur catastrofal. Maxim de 6.5 Mw
Județul Sibiu se află în apropierea zonei seismice Făgăraș – Câmpulung, situată în partea de răsărit a Carpatilor Meridionali. Această zonă este caracterizată de șocuri ce pot ajunge până la Mw ~6.5, cele mai puternice cutremure de suprafață înregistrate pe teritoriul României. Ultimul cutremur major s-a produs pe 16 ianuarie 1916 (Mw=6.4) și a fost urmat de o activitate de replici destul ridicată.
“Distribuția epicentrelor pune în evidență două grupări semnificative: una localizată în partea de vest a zonei, care include șocurile cele mai mari puternice (Mw~6). Cealaltă e situată la est (regiunea Sinaia), cu evenimente mai mici (Mw<5). Mecanismele focale sunt de tip alunecare laterală și faliere normală, indicând un câmp de tensiune extensional. Falierile de tip alunecare laterală predomină, planele de falie fiind orientate NV-SE”, sunt informaţiie puse la dispoziţie de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului din Bucureşti. Informațiile au fost solicitate de redactorii Sibiu 100%.
Istoria cutremurelor în judeţul Sibiu
De-a lungul timpului, judeţul Sibiu nu a fost ferit de cutremure. Unele cu magnitutidine şi intensitatea mai mare, iar alte aproape care nu au fost resimţite de sibieni. În urma informaţiilor primite de la INCDFP, am realizat un istoric al acestor cutremure în judeţul Sibiu.
Conform datelor din Catalogul Romplus al INCDFP, în regiunea Sibiu s-au produs cutremure crustale foarte rar, iar acestea au avut magnitudini mici.
Iată cele mai importante cutremure cu magnitudine ≥ 3 produse în regiunea Sibiu:
– 1984, 16 mai, magnitudine 3.4 Mw, adâncime 15 km;
– 1984, 20 mai, magnitudine 3.0 Mw, adâncime 15 km;
– 1923, 5 iulie, magnitudine 3.5 Mw, adâncime estimată 10 km.
De asemenea, conform datelor istorice, în catalog sunt menționate și cutremurele din:
– 1550, 26 octombrie, produs în apropierea oraşului Sibiu, cu magnitudine estimată de 6.5 Mw;
– 1569, 17 august, magnitudine estimată de 6.4 Mw;
– 1571, 10 aprilie, magnitudine estimată de 6.5 Mw;
– 1590, 10 august, magnitudine estimată de 6.5 Mw;
– 1793, 8 decembrie, magnitudine estimată de 6.2 Mw;
– 1826, 16 octombrie, magnitudine estimată de 5.5 Mw;
– 1832, 19 februarie, magnitudine estimată de 5.6 Mw.
Sibiu, între zone cutremure
“Chiar dacă în această regiune nu se produc cutremure semnificative, acestă zonă poate fi afectată de cutremurele crustale produse în zona seimică Făgăraș-Câmpulung. Ultimul cutremur semnificativ înregistrat în această zonă a fost cel din 16 ianuarie 1916, având o magnitudine Mw 6,4, produs la o adâncime estimată de 21 km. Epicentrul seismului a fost în apropierea actualului Baraj Vidraru (Argeș). Efectele cutremurului din 1916 au fost semnificative în județele Argeș, Vâlcea, Sibiu și Alba, după cum se poate vedea pe hărțile cu izoseiste (linii care delimitează zone cu valori de intensitate seismică similare).
Intensitatea epicentrală a fost evaluată la VIII pe scara MSK (Medvedev-Sponheuer-Karnik) la 6,4. Cutremurul a fost urmat pe parcursul a patru luni de numeroase replici, majoritatea având loc la adâncimi chiar mai mici de 10 km. Două dintre ele au avut magnitudini de Mw = 5,2 și 5,0 și au avut loc la câteva minute după șocul principal. Intensitatea macroseimica epicentrală a fost de VIII. Întrucât cutremurul a fost de suprafaţă, intensitatea efectelor produse scade puternic cu distanţa. Oraşul Sibiu este situat la o distanţă de aproximativ 70 km de epicentru, iar intensitatea raportată a fost de VI-VII grade.
O altă zonă seismică care poate afecta oraşul Sibiu este zona Vrancea. ”În cazul cutremurelor vrâncene puternice de adâncime, intensitatea observată în Sibiu a fost de VI grade”, susţin specialiştii INCDFP Bucureşti.
Trebuie menţionat că diferența dintre magnitudinea și intensitatea unui cutremur este că magnitudinea este o valoare determinată cu ajutorul înregistrărilor seismometrelor și exprimă cantitatea de energie eliberată. În timp ce intensitatea este determinată pe baza observațiilor efectelor cutremurului asupra oamenilor, clădirilor sau suprafeței pământului. Pentru un cutremur magnitudinea este aceeași/invariabilă, însă intensitățile sunt diferite, în locații diferite.
Sibiul în context naţional
În regiunea județului Sibiu sunt instalate 4 stații seimice, una dintre acestea fiind chiar în apropierea orașului Sibiu. Per total, în ţară există 170 de staţii seismice.
Reţeaua Seismică Națională, operată de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului – INCDFP, a fost concepută să monitorizeze activitatea seismică de pe teritoriul României. Seismicitatea în România este dominată de evenimente de adâncime intermediară produse în zona Vrancea, cu adâncimi între 60 și 200 de km. Evenimentele de suprafață care se produc în România sunt generate de surse crustale prezente în mai multe zone seismice. Acestea sunt: Vrancea, Făgăraș-Câmpulung, Sinaia, Oltenia, Crișana și Maramureș, Banat, Moldova, Dobrogea.
În prezent, Rețeaua Seismică Națională este formată din aproximativ 170 de stații seismice. Acestea sunt împărţite în două grupe. Prima e rețeaua de stații seismice digitale echipate cu senzori de bandă largă și de scurtă perioadă. Cea de-a doua e rețeaua de stații seismice digitale echipate cu senzori de accelerație instalată în câmp liber la scară națională.
Datele seismice se transmit în timp real către Centrul Național de Date (sediul INCDFP). Aici sunt prelucrate și analizate 24 de ore/ 7 zile pe săptămână de către seismologii de serviciu.
Nu există, geografic, seismologi pentru Sibiu
Regiunea judeţului Sibiu nu are arondaţi geografic seismologi. Activitatea de cercetare a Institutului se desfășoară în cadrul a cinci laboratoare. Acesrea sunt: Laboratorul de Seismologie și Structura Litosferei, Laboratorul Rețea Seismică Națională, Laboratorul Centrul Națioal de Date, Laboratorul Seimologie Inginerească şi Laboratorul Geofizică Aplicată, Prevenire și Educare.
Activităţile se desfăşoară pe direcţii specifice de cercetare care nu se referă la anumite zone geografice. Zonele particulare sunt incluse în diferite studii efectuate, precum cele de zonare seismică, hazard sau risc seismic. În cazul unor evenimente semnificative şi de impact (secvenţe de cutremure de exemplu) sunt efectuate şi studii focalizate pe zonele de interes.
Despre cutremurele din Sibiu, vezi si aici.
