Preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu, Daniela Cîmpean, a întors gluma omului de afaceri sibian Mircea Ureche, cu o altă glumă, dar una mai serioasă în opinia sa: „Trenul circulă şi de la Cluj la Sibiu”.
Trebuie menţionat că această glumă nu i-a fost adresat direct lui Mircea Ureche. Pentru a-şi susţine gluma făcută pe un ton serios, preşedintele CJ a declarat că Spitalul Clinic Judeţean Sibiu a devenit al 5-lea centru din ţară unde se efectuează trombectomia mecanică în cazul pacienţilor cu accident vascular ischemic. Astfel, din ultimele 10 cazuri tratate la Sibiu în 6 luni, 4 persoane au venit de la Cluj, fiind trimişi de medici clujeni. Practic, Daniela Cîmpean a vrut să se ştie că spitalul sibian poate oferi servicii la fel de bune sau chiar mai bune decât spitalele clujene, având suportul financiar şi proiectele de infrastructură puse în practică de instituţia pe care o conduce. Realizarea spitalului sibian finanţat de Consiliul Judeţean a fost prezentată în detaliu de Daniela Cîmpean, care a lăudat-o şi pe Raluca Turcan pentru susţinerea proiectului.
Redăm mai jos materialul prezentat în conferinţa de presă:
„De la ASPIRINĂ la TROMBECTOMIA MECANICĂ în tratamentul ACCIDENTLUI VASCULAR ISCHEMIC (AVC)
Pasul a fost făcut prin implicarea profesioniștilor Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu, conduși de dl. dr. Florin Grosu, care a cooptat în echipa de specialști pe d-na dr. Monica Mănișor, radiolog intervenționist la Spitalul Universitar din Strasbourg. Aici au fost pregătiți alți 4 tineri medici, care au făcut stagii de formare în domeniul radiologiei intervenționale. A urmat colaborarea dintre medici și Consiliul Județean Sibiu, care au stabilit necesarul de dotări, ulterior găsindu-se soluții de finanțare alături de d-na Raluca Turcan, vicepremier la acea dată, și de dl. Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. Pentru extinderea numărului de beneficiari este nevoie ca Spitalul Județean Sibiu să treacă de la finanțarea proprie și din sponsorizări a procedurilor, prin includerea acestora în Programul național de finanțare al Ministerului Sănătății. În acest sens, documentația necesară a fost depusă la Ministerul Sănătății.
Context:
-Accidentele vasculare cerebrale reprezintă a treia cauză de mortalitate, a doua cauză de demență și prima cauză de invaliditate în țările dezvoltate.
-Statisticile cele mai noi arată că în România sunt raportate 65.000 cazuri noi de AVC pe an (178 cazuri/zi).
- 75% din pacienții care au prezentat un AVC rămân cu sechele: 30% necesită asistență la mers; 26% necesită asistență zilnică; 26% au nevoie de îngrijire pe termen lung; o treime suferă de depresie, la fel și cei care-i îngrijesc.
-Până în anii 90, tratamentul AVC ischemice s-a rezumat la prevenția secundară (ASPIRINĂ, care reduce riscul de a face un nou AVC).
-Din 2003 se realizează un tratament pe cale intravenoasă cu Actilyse (substanță care permite dizolvarea cheagurilor din arterele cerebrale „înfundate”, care produc AVC-ul). Din păcate, acest tratament este aplicabil doar în primele patru ore și jumătate de la apariția paraliziei și este eficace doar la o mică parte din pacienți (un pacient din 7).
-În Spitalul Județean din Sibiu se efectuează tromboliza intravenoasă cu Actilyse din 2019 (aproximativ 100 de pacienți pe an). Această tehnică se realizează cu o foarte bună eficiență, SCJU Sibiu fiind premiat în trei ani de către Organizația Europeană de Stroke (ESO) cu Medalia de aur.
-Din 2013 a apărut o nouă tehnică, numită ”TROMBECTOMIE MECANICĂ”, ce permite scoaterea cheagurilor din vasele „înfundate”. Această tehnică se poate efectua în primele 6 ore pentru majoritatea pacienților și, pentru unii pacienți, până la 24 de ore de la debutul simptomelor. Trombectomia este eficientă pentru un pacient din doi tratați.
-Din anul 2022, SCJU Sibiu dispune de un angiograf biplan (foarte performant) și o echipă medicală și paramedicală cu experiență în tratamentul AVC-ului ischemic.
Echipa medicală a fost formată în Spitalul Universitar din Strasbourg (un medic cu experiență de peste 15 ani, un medic cu experiență de 2 ani și mai mulți rezidenți care sunt și în prezent în curs de formare în Franța).
-în 6 luni au fost realizate 10 trombectomii cerebrale. Această tehnică a permis „desfundarea” arterelor la 90 % din cazuri (rezultate identice cu rezultatele Spitalului Universitar din Strasbourg) – pacienți care au avut debutul paraliziei la mai mult de 6 ore de la momentul prezentării la spital (si pentru pacienți care au ajuns mai târziu la spital) datorită accesului în urgență la RMN (premieră în România). - până acum materialele prin efortului financiar al SCJU Sibiu și, în mare măsură, a fondurilor obținute prin donații; la sfârșitul anului trecut a fost depus dosarul la Ministerul Sănătății, pentru accesarea programului național AP-AVC.
-Mai puțin de 7% din pacienții cu AVC ischemic din România ajung să fie tratați prin noile metode, datorită faptului că tratamentul trebuie făcut într-un interval de timp foarte scurt de la apariția simptomelor și fiindcă nu există suficiente spitale în care să poată fi realizat noul tratament.
-Realizarea TROMBECTOMIEI MECANICE necesită un platou tehnic de înaltă performantă (angiograf biplan – 1,5 milioane de euro), medici cu competență specială (peste 2 ani de pregătire specializată) și, de asemenea, materiale consumabile disponibile (3.500-10.000 euro/pacient). Aceste costuri sunt neglijabile în comparație cu costurile necesare pentru pacienții cu AVC care rămân cu sechele (între 8.000 de euro/an – în caz de sechele ușoare – și 20.000 de euro/an – în caz de sechele grave).
-În România se realizează tromboliza intravenoasă cu Actilyse în majoritatea spitalelor județene, însă există doar 4 centre unde se realizează TROMBECTOMIA MECANICĂ (București, Timișoara, Târgu Mureș și Suceava)”.
Din păcate intervenţiile medicale în cazul pacienţilor cu AVC sunt realizate de medicii sibieni din veniturile proprii ale spitalului sibian şi din sponsorizări. Totodată, Consiliul Judeţean a făcut demersuri ca intervenţiile să fie decontate de Ministerul Sănătăţii, care să includă şi judeţul în programul naţional, însă până acum forul condus de ministrul Alexandru Rafila nu a dat nici un răspuns Consiliului Judeţean Sibiu.
