În faţă e vopsit gardul, iar în spate… celebrul elefant din încăpere, o expresie des uzitată şi la modă. Privită din afară, de la nivel naţional, în mediul on-line, activitatea Primăriei pare aproape impecabilă şi curată ca lacrima, precum şi exemplu de dat în ţară pentru bună practică şi transparenţă. Însă noi, sibienii, ştim cât de greu relaţionăm cu Primăria Sibiu atunci când vine vorba despre comunicarea cu funcţionarii municipalităţii, mai ales fizic. Lucrurile merg mai bine în online decât atunci când eşti nevoit să te deplasezi la sediul din Piaţa Mare.
Credem că funcţionarii Primăriei Sibiu sunt cei mai fericiţi şi mulţumiţi de cariera în administraţie, dacă n-ar exista sesizările şi plângerile sibienilor pe tot felul de probleme. Dacă ar putea, funcţionarii Primăriei Sibiu ar lua şi exemplul lui Klaus Iohannis şi Astrid Fodor, în ceea ce priveşte lipsa cu desăvârşire a audienţelor acordate sibienilor. Mai nou, după pandemia de coronavirus, când primăria a investit masiv în digitalizare, pentru a fi în trend cu vremurile pe care le trăim şi pentru a nu fi criticată că pierdem timp şi bani din cauza birocraţiei excesive, interfaţa cu sibienii a trecut în proporţie covârșitoare din sfera fizică în sfera on line. Totodată, site-ul primăriei, sibiu.ro, a devenit, în opinia lor, calea perfectă pentru a comunica cu sibienii şi a le rezolva problemele. Aproape că, dacă s-ar putea, nici nu ar mai vrea să te vadă la faţă la ghişeele primăriei şi instituţiilor din subordine, iar prima indicaţie a lor dacă ai curajul de a te prezenta fizic la primărie şi să ceri explicaţii este că ”găsiţi totul pe site-ul primăriei”. În loc să te lămurească pe loc, ei te trimit la site. Ce-i drept, poate IT-iştii primăriei sunt printre cei mai buni din ţară, pentru că într-adevăr site-ul este funcţional, bine organizat, deși perfectibil încă. Oricum, site-ul îi spoieşte pe funcţionarii primăriei şi pe primarul Astrid Fodor mai bine decât în realitate. E bine că se fac paşi importanţi în comunicarea online cu sibienii, însă în ceea ce privește respectul față de cetățeni, funcţionarii municipalităţii ar putea să arate mai multă disponibilitate atunci când sibienii trec pasul primăriei. În spatele calculatorului te poţi ascunde, însă percepţia în comunitate poate fi cu totul alta, iar municipalitatea ar trebui să conştientizeze acest lucru.
„Oglindă oglinjoară, care e cea mai transparentă primărie din țară?”
Funky Citizens a lansat o cercetare ce evaluează măsura în care primăriile unor orașe din România reușesc să respecte atât criterii minime de transparență stabilite de lege, cât și unele standarde mai înalte stabilite prin bune practici sau criterii de nivel internațional. Indicele Transparenței Locale 2023 este o analiză inedită care măsoară gradul în care primăriile respectă obligațiile legale ce țin de transparență, un studiu comparativ, independent și care va deveni un instrument regulat de măsurare a transparenței localităților. Cercetarea pornește de la premisa că transparența presupune atât publicarea de informații, cât și posibilități pentru participarea cetățenilor sau un cadru în care aleșii locali sau alte instituții cu rol de supervizare să își poată face treaba. Funky Citizens este un ONG românesc aflat la intersecția dintre buna guvernare și cetățenia activă care, începând cu 2012, s-a concentrat pe diverse acțiuni și inițiative pentru a ajuta democrația românească să funcționeze mai bine.
Sibiu100% vă prezintă rezultatele cercetării pentru Primăria Sibiu. Dacă lucrurile bune sunt evidente şi de necontestat, noi vă propunem o analiză asupra lucrurile mai puţin bune şi chiar cele criticabile, pe care Primăria Sibiu ar trebui să le îndrepte pe viitor şi care ar trebui să ducă la o comunicare şi mai bună cu sibienii, mai ales în plan fizic, în condiţile în care nu toţi sibieni sunt aşi la folosirea laptop-ului. Trebuie să spunem că Primăria Municipiului Sibiu ocupă locul 4 în acest top naţional al transparenţei realizat de ONG-ul Funky Citizens. Nivelul de transparenţă a fost stabilit în urma evaluării site-urilor de primării, în cazul Primăriei Municipiului Sibiu – sibiu.ro, dar şi după răspunsurile primite de ONG la chestionarele trimise. Am plecat de la concluziile raportului Funkz Citizens, care spune că: “Primăria Municipiului Sibiu înregistrează punctaje crescute în comparație cu celelalte UAT-uri analizate în cadrul cercetării, cu câteva puncte slabe ce țin de răspunsurile la cererile formulate, în cadrul cărora nu am primit până în momentul prezent indicații clare asupra locației de pe site în care putem găsi informațiile. Referitor la capitole, subiectul întreprinderilor municipale nu este abordat din cauza absenței informațiilor pe site sau prin intermediul cererilor trimise. Un alt capitol ce înregistrează punctaje scăzute este asistența financiară a ONG-urilor, unde nu am găsit detalii concrete”.
Să le luăm la rând. Locul 4 în ţară, cu scorul obţinut de 5.72
Principala critică o vizează pe primarul Astrid Fodor, care nu oferă informaţii despre planul de muncă zilnic sau săptămânal din primărie. Este foarte greu să afli dacă Astrid Fodor este în primărie sau nu, aceasta preluând o meteahnă mai veche a fostului primar Klaus Iohannis de a nu da ochii cu sibienii. La fel ca şi Iohannis, Fodor acordă cu rare excepții audienţe fizice sibienilor, aruncând întreaga responsabilitate asupra aparatului adminstrativ din subordine sau pe Centrul de Informaţii pentru Cetăţeni.
Vedeta studiului, Urbanismul!
În altă ordine de idei, activitatea primăriei şi politica de urbanism şi construcţii au obţinut cel mai bun scor din partea Funky Citizens – 9/10, analizându-se site-ul sibiu.ro Însă ştim, noi cei din mass-media locală, că tocmai aceste servicii scârţie cel mai tare. Dacă Primăria Sibiu trimite regulat comunicate de presă privind activitatea Primăriei (şi este foarte bine aceasta), nu acelaşi lucru se poate spune când vine vorba de a răspunde mass-media locale când solicită punctual informaţii. Ce-i drept, multe dintre solicitări nu sunt pe placul primăriei şi atunci preferă să le îngroape în mailul serviciului Comunicare.
Totodată, toţi ştim ce probleme mari sunt cu obţinerea avizelor şi certificatelor de urbansim de la Primărie, adică în serviciul unde activează arhitectul şef al instituţiei. De câţiva ani, funcţionarii de aici au plecat nemulţumiţi de atmosfera creată în acest serviciu, iar la concursurile organizate în mod repetat de primărie nu se prezintă aproape nimeni, pentru că s-a dus faima unui serviciu prost gestionat de arhitectul şef. Cu toate că primarul Astrid Fodor ştie exact situaţia, nu face nimic pentru a pune lururile în ordinea firească. La polul opus, printre cele mai slab cotate activităţi ale primăriei se regăsesc cele legate de transparenţa procesului bugetar, contractele publice de achiziţii făcute de municipalitate, dar şi cele referitoare la companii/ întreprinderi/ regii/ asociații municipale, care nu sunt mediatizate la fel de bine pe sibiu.ro. Informaţiile despre acest ultim aspect sunt puţin nedrept abordate din partea Funky Citizens, în condiţiile în care instituţiile din sbordinea primăriei Sibiu au propriile site-uri, iar informaţiile sunt actualizate în timp real, iar evenimentele destul de mediatizate în plan local.
Dar scorul cel mic primit de municipalitatea sibiană din partea celor care au făcut cercetarea, adică 0 din 10, este obţinut la capitolul finanţarea ONG-urilor şi lipsa evaluării proiectelor din punct de vedere al transparenţei. Nu e de mirare că mai tot timpul au existat suspiciuni legate de finanţarea proiectelor de pe agendele locale de finanţare, fie culturale, fie sportive sau comunitare, în condiţiile în care mai mereu instituţiile oraşului au fost favorizate în dauna ONG-urilor sau asociaţiilor private. În rest, celelalte capitole se află la un nivel mediu de transparenţă.
FunkyCitizens a analizat 12 criterii privind stabilirea transparenţei, iar Sibiu 100% vă prezintă scorurile obţinute de Primăria Sibiu pe fiecare capitol. În final, în topul realizat de cercetare, Sibiul ocupă locul 4 la nivel naţional, cu un scor de 5.72. Acest lucru arată că Primăria Sibiu mai are lucruri mari de îmbunătăţit în ceea ce priveşte transparenţa administrativă, sub toate aspectele, chiar dacă ocupă un loc fruntaş.
Iată mai jos scorurile obţinute de Primăria Sibiu şi punctele slabe, adică întrebările la care municipalitatea nu a răspuns celor care s-au ocupat de cercetare sau cei care au făcut analiza nu au găsit pe site-ul sibiu.ro răspunsurile la problemele de transparenţă căutate, unde primăria Sibiu a primit scorul de 0 puncte. Aceasta este lista de întrebări analizate la primăria Sibiu, în care stă rău la transparenţă.
Informații despre activitatea primăriei. Scor: 9 / 10
Informații despre planul de lucru zilnic / săptămânal al primarului și organelor executive ale consiliului sunt publicate în detaliu pe site-ul oficial?
Acces la informații și participare publică. Scor: 6 / 10
Cât de des este accesat website-ul (număr de utilizatori lunari raportat la total populație adultă)?
Există secțiune pentru comentarii / input în proiectele de hotărâri de consiliu?
Agenda ședințelor de Consiliu local alături de lista completă a proiectelor este disponibilă pe site în timp rezonabil?
Există disponibile ușor date privind notificarea adunărilor publice? Cât de simplă este exercitarea acestui drept?
Există publicată o listă a datelor deschise disponibile?
Sunt rezultatele publicate în urma evenimentului public privind includerea sau excluderea propunerilor pentru și comentarii cu privire la, proiecte de acte normative?
Proces bugetar. Scor: 5 / 10
PBS publicat înainte de octombrie cu oportunități de participare
Programul de investiții publice al unității / subdiviziunii administrativ-teritoriale în maximum 5 zile lucrătoare de la aprobare.
Mecanisme de feedback permanente pe buget?
Citizens budget disponibil?
Sunt implementate proiectele selectate prin bugetare participativă?
Proiect de buget publicat în termenul legal
Bugetare participativă disponibilă?
Contracte publice. Scor: 4 / 10
Folosește municipalitatea un anumit serviciu public sau o resursă web oficială alternativă pentru achiziții?
Există un regulament sau alt document de reglementare privind achiziții sub pragul pentru toate organele executive ale departamentelor și întreprinderile, instituțiile și organizațiile municipale subordonate?
Sunt anunțuri privind achiziționarea de bunuri, lucrări și servicii pentru fondurile de împrumuturi sau granturi oferite?
Sunt publicate contractele publice pe site?
Au fost publicate informații despre desfășurarea consultărilor preliminare ale pieței pentru ultimul an pe site-ul oficial?
Este folosit un sistem de open contracting?
Asistență financiară pentru indivizi și organizații. Scor: 0 / 10
Sunt organizate competiții de proiecte pentru ONG-uri / granturi nerambursabile?
Există reguli privind potențiale conflicte de interese / incompatibilități în acordarea acestor contracte (risc de a da nepotului)?
Sunt documente disponibile privind acordarea de finanțare a organizațiilor societăților civile, fondurilor caritabile, asociațiilor de coproprietari de locuințe și asociațiilor locale de cetățeni pe site-ul oficial? Există informații despre beneficiari?
Există informații disponibile pe site-ul oficial legate de decizia de refuz al finanțării?
Sunt publicate evaluările proiectelor depuse?
Nivelul de detaliu al alocărilor financiare (beneficiar, sumă, descriere proiect)
Companii/ întreprinderi/ regii/ asociații municipale. Scor: 3 / 10
Rapoartele financiare ale întreprinderilor/ regiilor/ asociațiilor municipale în care 50% sau mai mult este deținută de comunitatea teritorială și din subordinea consiliului orașului publică: а) un raport privind situația financiară (bilanţ b) un raport privind rezultatele financiare (venitul total c) un raport privind fluxul de numerar; d) un raport privind utilizarea fondurilor în capitalul autorizat al întreprinderii?
Site-urile web ale autorităților locale de autoguvernare/ asociații sau site-urile web ale întreprinderilor municipale conțin CV-uri ale șefilor de CA și membrilor acestora?
Membrii consiliului local și reprezentanții cetățenilor/ părinților/ elevilor etc sunt membri ai consiliilor de supraveghere ale întreprinderilor și companiilor în care 50% sau mai mult este deținută de comunitate?
Se publică informații cu privire la salarizarea conducătorilor și a membrilor consiliilor de supraveghere ai întreprinderilor municipale și companiilor cu peste 50% din capitalul propriu deținute de comunitatea teritorială, și anume structura, principiile de calcul și cuantumul retribuției administrației (executivul)?
Sunt publicate rapoartele anuale ale conducătorului și ale consiliului de supraveghere ale întreprinderilor municipale și ale companiilor cu peste 50% din participațiile comunitare?
A fost efectuat auditul extern independent al ÎM (sau companiilor în care participația deținută de comunitate depășește 50%)?
Sunt definiți KPI-urile pentru întreprinderile municipale sau companiile (inclusiv cele non-profit) în care participația deținută de comunitate depășește 50%?
Sunt publicate informații cu privire la valoarea și calculul prețurilor pentru bunuri, lucrări sau servicii ale întreprinderilor municipale sau ale companiilor cu peste 50% din acțiunile comunitare
Proprietate publică a municipalității. Scor: 8 / 10
Există o listă a tuturor proprietăților deținute de municipalitate (fie în proprietate publică, privată, co-proprietate)?
Resurse umane și politica de personal. Scor: 7 / 10
Biografia sau CV-ul primarului, viceprimarilor sunt publice?
Biografia sau CV-ul directorilor și conducătorilor de instituții executive sunt publice?
Politica anticorupție, etică și integritate profesională. Scor: 8 / 10
Există un instrument specific care poate fi folosit pentru raportarea unui comportament neetic, discriminare sau conflicte de interese ale funcționarilor, consilierilor sau altor angajați din primărie și instituții subordonate, coordonate?
Există vreun ghid / politică / regulament privind gestionarea conflictului de interese?
Climat investițional și dezvoltare economică. Scor: 5 / 10
Există o secțiune separată pe site (sau un site special desemnat) în română și în engleză pentru potențiali investitori?
Comisii de dialog social organizate?
Sunt publicate informații cu privire la evaluarea ratingului de credit al orașului?
A aprobat consiliul local un program de sprijin și dezvoltare a antreprenoriatului și este finanțat?
Transparența procedurilor și numărul de zile necesare pentru a opera în municipalitate
Servicii sociale, educație, locuire. Scor: 4 / 10
Informațiile despre facilitățile rezidențiale aflate în proprietatea municipalității sunt disponibile fie pe un site oficial, fie pe un site alternativ și sunt aceste informații actualizate cel puțin o dată la șase luni? Și anume: a) numărul de unități rezidențiale închiriate, b) numărul de unități rezidențiale disponibile; c) numărul de camere în cămine/ locuințe sociale.
Sunt anunţuri despre viitoarele şedinţe ale comisiilor publice care iau astfel de decizii de alocare?
Este o formă de distribuire deschisă a locurilor (cum ar fi o listă de așteptare deschisă, înregistrare, loterie, randomizare etc.) ca metodă principală de distribuire a copiilor în instituțiile preșcolare?
Site-ul oficial al primăriei sau un site specializat conține o opțiune de înscriere online la unitățile de învățământ municipale?
Site-ul oficial sau un site specializat conține opțiunea de a depune o cerere online pentru a primi un loc într-o instituție municipală și un serviciu de asistență socială și pentru a urmări stadiul cererii?
Există un sistem de înregistrare electronică a cererilor de locuințe și o listă de așteptare online?
Au fost publicate documentele de raportare financiară ale instituțiilor de învățământ (liceale, preșcolare) pe ultimul an: a) fișa de cost; b) raport financiar; c) sponsorizări și donații (dacă există d) fonduri din alte surse, în special fonduri de grant (dacă există).
Politica de urbanism și construcții. Scor: 9 / 10
Este publicată pe site-ul oficial o listă exhaustivă a documentelor care trebuie depuse pentru cumpărarea sau închirierea terenurilor sau privatizarea terenurilor care sunt deja utilizate?
Detaliile proiectului
Prima ediție este o cercetare pilot care cuprinde două componente:
➔ O analiză calitativă în detaliu pentru 50 de localități;
➔ O analiză cantitativă simplificată a 3.187 de unități administrativ-teritoriale (UAT-uri) din România, bazată pe chestionare transmise în baza Legii 544/2001. „Prima ediție a cercetării scoate în evidență o realitate în care obligațiile legale de transparentizare a procesului decizional devin opționale pentru decidenți, în special atunci când nu există presiune publică. Atunci când aceste obligații sunt respectate, absența unui format deschis al informațiilor devine un obstacol semnificativ pentru cetățeni în monitorizarea activităților primăriei.
Într-un scenariu în care cetățenii nu au acces la informații despre schimbările din comunitatea lor și sunt excluși de la procesul de cheltuire a banilor publici, stabilirea unei relații cu cetățenii nu poate fi numită o prioritate pentru decidenți. Pe baza datelor și lacunelor identificate, dorința de transparență stimulează participarea publică și implicarea comunității în procesul decizional, două aspecte esențiale pentru cetățenia activă într-o democrație.”, spune Ana Mocanu, coordonatoarea proiectului „Indicele Transparenței Locale 2023” din partea asociației Funky Citizens. Indicele Transparenței Locale 2023 arată că transparența administrației locale are deficiențe structurale semnificative, punând astfel sub semnul întrebării utilizarea fondurilor publice sau alte decizii de guvernare locală din cauza opacității care poate ascunde interese particulare în locul interesului public.
Din cele 50 de localități analizate în detaliu, doar zece au suficiente sisteme de asigurare a transparenței și toate aceste localități sunt municipii mari sau Sectoare ale Bucureștiului. În rest, niciun oraș mic sau comună nu au reușit să obțină un scor peste 5/10, ceea ce ridică serioase dubii cu privire la implementarea unui standard minimal de transparență la nivel național, dar și privind înțelegerea rolului pe care publicarea unor date esențiale îl are, inclusiv în dezvoltarea economică și bunăstarea unei comunități. În schimb, există câteva domenii în care multe localități reușesc să performeze mai bine. Bugetul local și posibilitatea de trimite o solicitare în baza Legii 544/2001 apar pe site-urile a 44 din cele 50 de localități analizate în profunzime. Similar, 39 din 50 de localități oferă posibilitatea de plată a taxelor online. Peste 30 de localități au publicate informații privind execuțiile bugetare, hotărârile de consiliu local, date privind Legea 544/2001, politica de salarizare, instituțiile din subordine, dar și strategia de dezvoltare sau PUZ-ul.
Echipa Funky Citizens își propune să extindă Indicele Transparenței Locale astfel încât să acopere, în timp, toate unitățile administrativ-teritoriale din România. Analiza este disponibilă aici. Puteți găsi informații specifice despre oraşe și regiuni de interes în analiză.
„Republica Funky” este o rețea care se întemeiază pe dezideratul comun al membrilor săi: o Românie modernă, europeană, bine guvernată, populată de cât mai mulți cetățeni implicați. Rațiunea de a fi a rețelei este de a încuraja, consolida și desăvârși eforturi locale și naționale de participare publică. Membrii proiectului își doresc o calitate mai bună a vieții care înseamnă, în primul rând, servicii publice eficiente, livrate cu predictibilitate, pornind de la dialog între autorități, cetățeni și experți în politici publice.
Proiectul „Republica Funky” este derulat de Funky Citizens în parteneriat cu Bjerkaker Learning Lab și Rise Project România și beneficiază de o finanțare în valoare de 246.000 euro, prin programul Active Citizens Fund România, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestei analize nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Informații despre Active Citizens Fund România sunt disponibile la www.activecitizensfund.ro.
Studiul integral poate fi consultat aici: Indicele Transparenței (funky.ong)
