Este cunoscut faptul că Sibiul se dezvoltă din ce în ce mai mult și devine tot mai ofertant atât pentru românii din alte părți ale țării dar și pentru cei din alte colțuri ale lumii.
Pentru a afla cât de primitor este județul nostru pentru imigranți, am discutat cu Comisarul șef de poliție Liliana Adina Douchez, șefa Biroului de Imigrări Sibiu. Ne-a spus că numărul străinilor aflați în evidența biroului crește anual. Sunt două categorii înregistrate: cetățenii proveniți din state membre ale UE și străinii proveniți din statele terțe.
În anul 2023 s-au înregistrat 2.301 de persoane din Uniunea Europeană care au ales ca Sibiul să le devină acasă. Cei mai mulți sunt din Germania, Austria și Italia. Surprinsă fiind, am întrebat-o pe șefa Biroului de Imigrări Sibiu de ce nemții aleg județul nostru, în condițiile în care Germania este un reper pentru cei care caută venituri lunare mai mari. Șeful instituției sibiene mi-a răspuns că este vorba despre apartenența la locurile natale și originea familiei, mulți sași care au plecat în Germania în trecut vor acum să se reîntoarcă aici, acasă.
La categoria statelor terțe, cei mai mulți imigranți vin din Nepal, Sri Lanka, India, Turcia și Bangladesh. Acestora li se adaugă și alții, totalul aflat pe raza județului însumând 3.150 de cetățeni străini. Scopul pentru care au venit este angajarea în muncă, reîntregirea familiei și studii.
De ce aleg occidentalii Sibiul?
„Printre motivele principale se află frumusețea orașului, liniștea, amplasarea geografică favorabilă și trendul ascendent în dezvoltarea economica a județului. Sibiul este o atracție turistică prin specificul orașului în sine, dar și prin gama variată de activități cultural-științifice pe care le oferă aproape pe tot parcursul anului. Pe lângă aceasta, Sibiul este atractiv și ofertant în ceea ce privește piața forței de muncă, ultimii ani înregistrând creșteri în toate domeniile de activitate, fapt ce a atras numeroși investitori în zonă, și prin urmare, multe locuri de muncă”, spune Comisarul șef de poliție Liliana Adina Douchez.
De ce părăsesc Sibiul
Categoric, sunt și persoane care nu se acomodează cu orașul și oamenii de aici. Totuși, cei care pleacă sunt studenții care se întorc acasă sau vor să profeseze în alte țări și angajații care găsesc oferte mai bune de lucru. Cei mai mulți care pleacă provin din statele terțe. Nu există vreun element sau vreun motiv bine întemeiat de a părăsi județul în afară de migrația forței de muncă influențată de piața cererii și ofertei unde primează întotdeauna oferta cea mai avantajoasă.
Războiul de la granița țării
De la începutul războiului din Ucraina, 3.180 de ucraineni au obținut permise de ședere pentru beneficiarii protecției temporare, potrivit datelor transmise de Biroul de Imigrări Sibiu. Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului din 4 martie 2022 de constatare a existenței unui aflux masiv de persoane strămutate din Ucraina a avut ca efect introducerea și asigurarea protecției temporare persoanelor ce fug din calea conflictului din Ucraina. Acest lucru conferă cetățenilor ucraineni drept de munca, acces la serviciile sociale și medicale sau la educație pentru copii.
Cine poate beneficia de protecția temporară în România?
În România pot beneficia de protecție temporară următoarele categorii de persoane:
a) cetățeni ucraineni care au locuit în Ucraina înainte de data de 24.02.2022, indiferent de momentul părăsirii teritoriului Ucrainei, precum și membrii lor de familie;
b) cetățeni terți non-ucraineni sau apatrizi care beneficiau în Ucraina înainte de 24.02.2022 de o formă de protecție internațională sau o formă echivalentă națională de protecție, și membrii lor de familie;
c) cetățenii terți non-ucraineni și apatrizii care pot dovedi că au rezidență legală în Ucraina, în baza unui permis de ședere permanent valabil și care nu se pot întoarce în condiții sigure și stabile în țara sau în regiunea de origine.
La nivel național, aproximativ 8.000 de cereri de azil şi 41.700 de permise de şedere pentru beneficiarii de protecție temporară au fost emise de polițiștii de imigrări în primele nouă luni ale anului. Cele mai multe au fost depuse de cetăţenii din Bangladesh – 2.478, apoi de cei din Siria – 1.264, Pakistan – 1.094, Nepal – 650 şi Sri Lanka – 413″ informează un comunicat al IGI transmis AGERPRES.
