Eliminarea diverselor „personalități publice” de către judecători și procurorii anticorupție din ultimii doi ani este probabil cel mai sănătos și fericit șir de evenimente de după aderarea la Uniunea Europeană pentru România. Fiecare „breaking news” cu domni și doamne bine, coborând încătușați în fața DNA, curțiilor de apel și Înaltei Curți de Casație și Justiție e un pas către o normalitate atât de așteptată de cetățenii onești ai acestei țări.
Contrar percepției publice, corupții noștrii nu sunt mai mulți sau mai puțini decât în alte țări europene. Poate că absența unei autonomii judiciare anterioare, legile stufoase și neclare și corupția chiar din sistemul de justiție au făcut ca evenimentele recente în desfășurare să ne șocheze. E drept, probabil că acum nu ne mai șochează nimic. Când procurorul șef DIICOT e încătușat, un prim-ministru e condamnat penal de două ori și un altul se pregătește de o posibilă punere spre acuzare, nici săltarea președintelui sau premierului în funcție nu ar mai șoca pe nimeni. De fapt, mărturia ministrului anchetat penal Gabriel Sandu explică de ce corupția românească e atât de ramnificat distribuită.
„Recunosc și admit, de asemenea, că am acceptat să finanțez partidul și acțiunile sale, pentru a-mi facilita sprijinul politic și a-mi menține funcția de ministru, dar și poziția în conducerea centrală PDL. Nu cunosc dacă acest fapt reprezintă o infracțiune, dar pot confirma adevărul, că toți politicienii care au acces la funcții publice au plătit sume importante de bani pentru acest deziderat.”
Politicienii, judecătorii, politiștii, vameșii, oamenii de afaceri și chiar infractorii au jucat mult timp un țonțoroi pe bază de trafic de influență, corupție și concurență neloială. Unii erau paravanul și protecția primind pentru asta comisioane, iar alții mulgeau naivitatea cetățenilor, bugetul de stat sau făceau pur și simplu contrabandă.
Ce e scandalos în acest lung șir al încătușaților la DNA nu e nesimțirea crasă, strigătele cu aer de protest „proces politic” sau aroganța deșănțată, ci modul de operare. Unii iau jumătate de milion de euro pentru o semnătură. Alții trafichează pădurile unui județ, însă avem parte uneori de câte un individ care face de rușine mafia luând șpagă caltaboși, țuică sau două rochițe.
Orice consultant politic din România va face carieră atunci când dincolo de portofoliul plin de succese își va adăuga și abilitățile de susținere a clientului în perioada de retragere „la răcoare”. De la sugestii literar-artistice, statusuri de Facebook și activități de instruire cu colegii de penitenciar, o asemenea ofertă nu va fi ignorată cu atâta înghesuială de personalități la Rahova. Merită să urăm personajelor publice cu mâna lungă un călduros la mulți ani și să pășim cu încredere în această normalitate vegheată de justiția română.
Titus Cernăut
Publicitate
