Oricât ar părea de hazardat titlul scurtei mele prezentări, este prima ideea care mi-a rămas lipită de retina lecturii cărții lui Valer Simion Cosma – „Molitve, Cetanii și Afurisanii. Preotul în lumea țărănească a românilor ardeleni (sec. XVIII- XIX)” (Ed. Universității „Lucian Blaga” din Sibiu / Ed. MEGA, Cluj Napoca, 2024, 388 pg.).
O cercetare interdisciplinară de antropologie socială și a mentalității, în care magia poate fi biruită prin rațiune și acțiune teologică. Fără a avea pretenția unei lecturi în amănunt a subiectului, Valer Simion Cosma reușește să surprindă spațiul genuin al magiei care paralizează demonicul și apropie, fundamental, de cunoașterea adevărului de credință, obligând la acest efort cu sens convertitor. Pornit de la un fapt divers petrecut sub ochii săi, o recunoaștere a chipului unui om ce luase viața, peregrinând prin cunoștințele minimale legate de preoția Vechiului Testament și cea restaurată în Hristos, a Noului Testament și prin urmare a Bisericii, autorul desenează cu o limpezime demnă de un scriitor maturizat în documentare chipul inconfundabil al preotului desprins de satul transilvan și reașezat în mrejele sale de teologie populară ori magie desprinsă din actul religios imediat.
Desigur, nu sunt amănuntele pe care lectura fenomenului de către un teolog – ortodox ori unit – le poate pune în evidență, dar nu ai cum să nu remarci sistematizarea unei teme deloc la îndemână. Situată între analiza antropologicului numinos și a imaginarului țărănesc, în sensul conferit acestuia de Loredana Jumară în lucrarea ei, Magia și vrăjitoria. Eseu asupra imaginarului țărănesc dintr-un sat vâlcean (Ed. MEGA, Cluj Napoca, 2022, 241 pg.) – reverberații bibliografice desigur anterioare -, lucrarea aduce în prim- plan nu doar efortul exorcizării răului din comunitatea rurală, ci și înțelegerii mecanismului de gândire mitic-magic din care s-au născut elementele clasice de folclor și iconologie etnică.
În conținut sunt, desigur, referințe care puteau fi linii de argumentare. Un exemplu ar fi, pentru cei prețioși în evaluarea teologic-creștină a cărții, mai ales cu privire la demonologie, lucrarea lui Stephen De Young, Religia Apostolilor. Creștinismul ortodox în primul secol după Hristos (Ed. Doxologia, Iași, 2023, pp. 101- 134), la care lucrarea lui Valer Simion Cosma vine ca o relatare din teren a lui „este cu putință să fie așa”. Valoroasă prin tonul scriiturii, prin documentare și forța unei interdisciplinarități căutate, dar fără exces, cartea merită citită în cheia teologiei comparate ori pur și simplu ca un jurnal al faptului deloc divers care leagă viața omului de Învierea lui sufletească.
Pentru conformitate adaug, simplu, parte din cuprins: Predoslovie (semnată Edit Szegedi, pp. 1-4), Introducere (pp. 5-20), Partea I-a: Cap. 1 – „Lupta clerului cu mentalitățile satului” (pp. 21- 48); Cap. 2 – Preoția în tradiția iudeo-creștină (pp. 49- 100); Cap. 3 – Magie și religie în context liturgic în lumea țărănească a românilor ardeleni din secolul al XIX-lea (pp. 101-122); Cap. 4 – Preotul, tămăduirea și cartea (pp. 123- 142); Cap 5 – Preotul și riturile de trecere (pp.143- 190) și Cap. 6 – Mitologie populară, viață liturgică și învățături bisericești în a doua jumătate a secolului al XIX-lea (pp. 213-226);
Partea a II-a: Studii de caz: Cap. 1. -„Minunatul meșteșug” al Păscăliei. Bibliomanția și Sistemul de Calcul al Cronologiei Răsăritene în Transilvania (secolele XVIII-XIX)(pp. 229- 250); Cap. 2 – Preotul ca folclorist. De la combaterea superstițiilor la culegerea folclorului (pp. 251- 272) și Cap. 3 – Folosirea rugăciunilor Sfântului Vasile cel Mare în Transilvania, la sfârșitul secolului al XIX-lea, începutul secolului al XX-lea (pp. 272- 292).
Concluziile (pp. 203-298), Notele (pp. 298 -356) și o bogată Bibliografie (pp. 357-386) întregesc un parcurs livresc de valoare, o descriere atentă a tezaurului unei memorii de care, altfel, ne-am despărți fără regret. Pentru că nu am ști nimic. Astfel de lucrări aduc în prim plan istoria de odinioară a unei gândiri de fină înțelegere a lumii, a lumilor și numinosului lor ieșit din cotidian.
” (Ed. Universității „Lucian Blaga” din Sibiu / Ed. MEGA, Cluj Napoca, 2024, 388 pg.).){kind=link}