Rata de promovare (înainte de contestații) înregistrată de absolvenții studiilor liceale care au susținut probele examenului de Bacalaureat în sesiunea iunie-iulie 2024, la nivelul județului Sibiu, este de 81,11%. Pentru promoția curentă, rata de promovare este 85,9%, iar pentru promoțiile anterioare este de 36,2%. Comparativ cu sesiunea iunie-iulie 2023, rata de promovare a crescut cu 3,61% (77,5%), cu 1,21% (79,9%) față de sesiunea iunie-iulie 2022, cu 4,21% (76,9%) față de sesiunea iunie-iulie 2021, cu 9,31% (71,8%) față de sesiunea iunie-iulie 2020, iar față de sesiunea iunie-iulie 2019 rata de promovare a crescut cu 4,81% (76,3%).
Dincolo de statistici, Bacalaureatul e și o confruntare între licee. Între unitățile școlare care stau cel mai bine la promovabilitate, medii și note obținute, performanțe care vor poziționa ulterior liceul în topul preferințelor viitorilor candidați.
Unele școli au găsit însă formula magică de a crește indicatorii de performanță. Prin metode, se zice, uzitate și înregistrate ca eficiență și în anii anteriori. Să facem un exercițiu de imaginație. Să zicem că ne gândim la o clasă de filologie, dintr-un liceu sibian destul de bine cotat în ultimul top al promovabilității la bacalaureat. Din colectivul respectivei clase, circa zece elevi nu stau chiar foarte bine la materia istorie, probă obligatorie, în cazul lor, la bac`.
Înainte de încheierea mediilor, vine profesorul de istorie, împreună cu încă 1-2 cadre și îl „convinge” pe respectivul elev că e mai bine pentru el să renunțe la a se înscrie la susținerea examenului maturității. Pentru că face de râs școala. Și că scade rata de promovabilitate a unității respective. Pentru a fi și mai persuasivi, îl pun pe respectivul elev să scrie o declarație prin care acesta se angajează că nu se va înscrie la examenul din prima sesiune.
Desigur, declarația e scrisă de mână, într-un singur exemplar, și rămâne la „conducere”. Bașca, dacă școala are și profil confesional, copilul e pus să jure pe Biblie că se va ține de cuvânt și nu va face probleme liceului. De la sine înțeles, interacțiunea între elev și profesor / profesori are loc înainte de încheierea mediei la istorie. În caz contrar, adică dacă elevul nu semnează declarația eșecului, i se „ofertează” promisiunea de a rămâne repetent.
M-am întrebat și eu, ca și dvoastră probabil, unde sunt părinții într-o asemenea ecuație? Răspunsul uneia dintre elevele împricinate a fost că din moment ce ea a jurat în fața lui Dumnezeu (și a „comisei”!) că nu se va prezenta la bacalaureat, nu își poate încălca juruința. Alți elevi, deși au semnat declarația respectivă, s-au prezentat. Și au și luat Bac-ul! Alții, și-au convins părinții că sunt nepregătiți (că așa le-a spus profu`) și că vor învăța și se vor prezenta în toamnă.
Situația, se pare, nu este una total inedită la nivel de licee. Binevoitorii / consilierii performanței găsesc soluții care mai de care mai năstrușnice să îi convingă pe elevii nu tocmai pregătiți la standardele solicitate de ei, să nu se prezinte la susținerea examenului de bacalaureat. Însă unele dintre soluții frizează bunul simț, demnitatea didactică și migrează, inclusiv, spre sfera penalului. Să sperăm ca măcar de acum astfel de metode să rămână… istorie.
