Eugen Vaida și Ambulanța pentru Monumente. Cum poți să tragi istoria după tine, spre viitor

Ani de-a rândul și generații după generații, istoria a țesut un infinit de amintiri, mărturii și legende. Monumentele rămân dovezi tangibile ale acestor povești, amprente ale timpului ce confirmă evenimentele trecute și ne conectează cu o moștenire durabilă și valoroasă.

Dintotdeauna i-am admirat pe cei care luptă să păstreze istoria vie și să le ofere generațiilor viitoare șansa de a se bucura, sau măcar de a fi martori, la ceea ce a rămas din trecut. Dacă bisericile fortificate din secolul al XIX-lea erau odinioară locuri de acces restrâns, astăzi ne bucurăm dacă mai putem admira măcar un sfert din ceea ce a rămas din aceste construcții. Treptat-treptat, vom ajunge, dacă nu noi, atunci copiii noștri, să pierdem și aceste ultime fragmente.

Am avut ocazia să stau de vorbă cu un „doctor de monumente”, care cu grijă resuscitează frânturile de istorie și le prelungește viața. Eugen Vaida s-a născut pe Valea Hârtibaciului, la Alțâna, un loc bogat în monumente istorice și biserici fortificate, printre care enumerăm: biserica fortificată din Alţâna, biserica fortificată din Iacobeni, biserica fortificată din Agnita, biserica fortificată Brădeni și cea din Dealul Frumos.

Eugen Vaida este arhitect, cu o activitate remarcabilă în proiectarea arhitecturii în mediul rural transilvănean. Prin intermediul Asociației Monumentum, a inițiat și dezvoltat numeroase programe de conservare și educare, având o strânsă colaborare cu comunitățile locale din satele săsești.

Proprietar al unei bogate colecții de etnografie, Eugen este fondator și președinte al Rețelei Colecțiilor și Muzeelor Etnografice Sătești Particulare din România (RECOMESPAR). Activitatea sa se concentrează pe îmbunătățirea calității arhitecturii rurale prin formarea arhitecților și a studenților, explorarea tehnicilor tradiționale și utilizarea materialelor locale. Este extrem de important să menționăm faptul că Eugen nu doar reabilitează diverse monumente, ci și educă micile comunități. Astfel, localnicii învață să prețuiască mai mult monumentele istorice, fie ele biserici ori locuințe.

„Ambulanța pentru Monumente”, un proiect despre tânăra generație și patrimoniu

„Ambulanța pentru Monumente” a câștigat premiul publicului la Premiile Europene pentru Patrimoniu Europa Noastră în 2020 și a reușit până acum să intervină pentru restaurarea a peste 60 de monumente istorice.

„Prin intermediul Asociației Monumentum, înființată în 2012, începusem deja pe Valea Hârtibaciului și sudul Transilvaniei, în zona săsească, câteva proiecte de documentare a caselor tradiționale și informarea proprietarilor privind modul în care locuințele ar putea fi aduse la standarde de locuire. După vreo doi ani de când începusem acest proiect, a venit și o colegă de-a noastră care a spus să facem un proiect tip ambulanță pentru monumente. Am păstrat acel titlu și am decis și cu alți patru experți din domeniul patrimoniului să realizăm proiectul Ambulanța pentru Monumente prin  Asociația Monumentum”, explică Eugen.

Tinerii reconstruiesc istoria

Prin tot ce se expune în mediul on-line tindem să credem că tânăra generație a României nu este preocupată de istorie și de a învăța diverse meșteșuguri, însă Eugen spune ferm că tinerii sunt tot mai pasionați și interesați de a contribui la reabilitarea diverselor monumente.

„Vrem să arătăm că noua generație din România contribuie la reconstrucția acestei țări pe partea de patrimoniu. Lucrăm în general cu studenți de la facultățile din zona de patrimoniu. De exemplu, 80% dintre aceștia sunt de la Arhitectură. De asemenea, avem mulți și de la Istorie, Inginerie, Urbanism, chiar și IT. Nu poți să iubești ceva ce nu cunoști, iar aici au posibilitatea să descopere clădirile, să se atașeze de monumente”, spune Eugen.

Tinerii simt că fac diferența și se gândesc că, acolo undeva, un monument va mai rezista încă mulți ani datorită lor, datorită cuielor bătute de propriile mâini.

„Acești oameni vin de la sute de kilometri și pe bani lor pentru a reabilita monumentele. Noi le asigurăm cazare și mâncare, dar oricum este un efort mare. Fiecare generație a avut contribuția sa. Acum e perioada când se deteriorează toate dintr-o dată, pentru că în ultima perioadă istorică s-a lucrat la monumentele istorice”, adaugă Eugen.

Aparent, atitudinea administrațiilor locale este una pozitivă când vine vorba de patrimoniu

În prezent, administrațiile locale par să aibă o atitudine pozitivă față de patrimoniu: „Acum simțim o susținere, comunitățile își doresc să salveze propria identitate și să o păstreze. Administrația publică locală contribuie la materialele de construcție. De asemenea, sunt multe parohii și consilii care oferă astfel de materiale”.

Între vechi și nou

Eugen ne povestește despre lucrările pe care le-a realizat împreună cu voluntarii: „Pe Valea Hârtibaciului am reușit să salvăm multe biserici și monumente istorice. Spre exemplu, în Sibiu am lucrat la Biserica Sfântul Nicolae din Gherdeal, halta din Apold, conacul din Micăsasa, Biserica fortificată din Richiș și Banca țărănească Cordiana. Ne-am propus ca anul viitor să salvăm tot ce a mai rămas acolo. Prin cele nouă ambulanțe regionale care acționează în 60% din teritoriul național, am reușit să salvăm aproape peste 100 de monumente sau părți de monumente. Arhitectura tradițională se bazează pe resurse locale și înțelegerea climei din zonă. Arhitectura contemporană a pierdut acest lucru pentru că se bazează pe producții industriale, care nu au nicio legătură cu zona în care se utilizează”.

Regele Charles, pe șantier, discutând cu voluntarii

Regele Charles se află printre persoanele care au oferit sprijin: „La început o parte din bani a venit chiar de la el și este foarte angajat în acest proiect. Ne vizitează destul de des chiar pe șantier și discută cu voluntarii. Ne-a vizitat în 2019, la fel și acum doi ani, când a venit chiar pe șantier la Biserica fortificată din Roadeș”, spune ferm Eugen.

Mai jos puteți observa un tabel ce demonstrează dragostea și grija celor de la Ambulanța pentru Monumente: