Peste 200 de delegați ai bisericilor protestante din Europa au participat, la Sibiu, în perioada 27 august – 2 septembrie, la cea de-a 9-a Adunare Generală a Comunității Bisericilor Protestante din Europa (CBPE). Evenimentul internațional a reunit peste 95 de biserici membre, fiind găzduit de Biserica Evanghelică CA din România. Este pentru prima dată când acest eveniment a fost găzduit de România, în speță în premieră la Sibiu.
„Ascultând, ne putem pune la îndoială și propriul punct de vedere”, a subliniat noul președinte al CPCE, Rita Famos. La conferința de presă finală a Adunării Generale a CPCE, noul președinte ales al Consiliului, Rita Famos, președintele demisionar al Consiliului, John Bradbury, secretarul general Mario Fischer și Gerhard Servatius-Depner, pastor în Mediaș, care este, de asemenea, unul dintre reprezentanții celor patru biserici gazdă (Biserica Evanghelică A.B. din România) și director al ZETO (Centrul pentru Teologie Protestantă Est) au rezumat obiectivele Adunării Generală.
„Cel mai impresionant lucru pentru mine a fost să văd că serviciul de închinare de deschidere a avut încă un puternic caracter local și cum diferitele tradiții europene de închinare au fost subliniate în timpul serviciului de închinare de închidere”, a declarat Servatius-Depner, care a considerat că oportunitatea de schimb reciproc a fost deosebit de pozitivă în cadrul Adunării.
Fostul președinte John Bradbury a subliniat importanța credinței și a rugăciunii comune în mijlocul diferitelor limbi, confesiuni și în timpul întâlnirilor și discuțiilor.
Noul președinte al CPCE, Rita Famos, a fost profund impresionată de capacitatea ridicată de sinodalitate de la Adunare. ‘Avem declarații clare, dar suntem deschiși la alte opinii. Ascultând, putem, de asemenea, să ne analizăm din nou propriile opinii”, a spus Famos.
Ea a prezentat procesele de lucru pentru următorii șase ani ca fiind:
1. Problema imaginii omului: din punct de vedere teologic, posibilitățile tot mai mari ale inteligenței artificiale și problemele de bioetică, vor fi examinate dintr-o perspectivă protestantă
2. Denominaționalismul într-o lume postdenominațională va fi abordat în concret
3. Discuțiile cu bisericile baptistă, catolică și anglicană vor fi continuate,
4. De asemenea, vor fi abordate subiectele migrației, eticii păcii și teologiei schimbării.
De asemenea, Famos a lăudat orașul Sibiu, ca locație pentru cea de-a 9-a Adunare Generală, cu diferitele sale biserici și limbi. „Complexitatea istoriei devine vizibilă aici”, a spus Famos, la fel ca complexitatea tuturor celor 96 de biserici care se reunesc, dar găsesc o voce comună.
Secretarul general Mario Fischer a încheiat explicând care a fost, în opinia sa, cel mai important moment pentru el: „Am reușit să adoptăm toate planurile de viitor. Importanța Acordului de la Leuenberg a devenit clară”.
Pentru viitor, a devenit clar că teologia este acum practicată diferit la nivel global decât în bisericile tradiționale din Europa, ceea ce este evident și în bisericile migratoare de pe continent. Teologii europeni își ating limitele competențelor lingvistice, astfel încât vor trebui să gândească din nou teologia datorită aportului bisericilor migratoare.
Lupta pentru unitate, fără a renunța la adevăr
Prima predică a pastorului elvețian Rita Famos în calitate de președinte al CPCE la Sibiu. ‘Europa se luptă să nu se destrame’, a declarat președintele executiv nou ales al Comunității Bisericilor Protestante din Europa CPCE, pastorul elvețian Rita Famos. Famos este președinte al Bisericii Reformate Protestante din Elveția EKS. „Confruntarea cu amenințarea reprezentată de războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina, întrebarea cum să facem față numeroșilor migranți care pătrund în Europa, decalajul dintre prosperitate și sărăcie – acestea și multe alte lucruri duc la confruntare și dezbinare”, a spus Famos în predica sa către delegații celei de-a noua Adunări Generale a CPCE de la Sibiu, România, din 1 septembrie 2024.
Aceasta a cerut ca unitatea bisericilor să fie modelată și să se lucreze la ea. Cu toate acestea, ea a fost, de asemenea, critică la adresa bisericii: „Unitatea nu este o chestiune de convingeri care trebuie să fie predate ca niște bilete pentru a intra într-un club. Unitatea este ceva ce noi nu putem crea, ci ceva ce ne este dat și pe care îl putem realiza doar printr-o atitudine reciprocă de grijă respectuoasă. Biserica instituționalizată ne seduce într-o confuzie notorie între ceea ce Hristos realizează și ceea ce noi putem produce și face. Acest lucru ar clarifica faptul că unitatea despre care vorbește textul predicii noastre nu face apel inițial la abilitățile și acțiunile noastre și nu prezintă un program bisericesc operaționalizabil”.
Famos a cerut ca unitatea să fie menținută fără abandonarea luptei pentru adevăr. Numai în acest fel bisericile ar putea avea o influență asupra societății.
CPCE a ales un nou Consiliu
În cadrul Adunării Generale de la Sibiu, a fost ales un nou Consiliu format din 13 membri, dintre care trei noi președinți. Noul Consiliu va sta la baza activității CPCE în următorii șase ani, împreună cu actualul secretar general, Dr. Mario Fischer, care își va încheia mandatul la mijlocul viitorului mandat al Consiliului. Acesta își va folosi timpul rămas în funcție pentru a dezvolta noile procese de lucru care au fost stabilite la Adunare.
Cei trei președinți sunt Revd Rita Famos, președinte al Bisericii Reformate Protestante din Elveția, care va fi președinte executiv al CPCE, Revd Marko Tiitus, Episcopul Bisericii Evanghelice Luterane Estoniene (EELK) al Diecezei Estoniei de Sud, și Prof Dr Georg Plasger, membru al Bisericii Evanghelice Reformate din Germania și al Bisericii Evanghelice din Renania, care predă teologie sistematică și ecumenică la Universitatea din Siegen.
Noul Consiliu ia în considerare diferitele regiuni ale CPCE, inclusiv un raport echilibrat de femei și bărbați. De asemenea, s-a avut grijă să se asigure că diferitele familii confesionale, cum ar fi reformate, luterane, metodiste și uniate, sunt reprezentate. Noii membri ai Consiliului și adjuncții acestora provin din 15 țări europene diferite. Din noul Consiliu fac parte și următorii:
– Revd Ingrid Bachler (Biserica Evanghelică A.C. din Austria),
– Revd Dr Nathan Eddy (Biserica Reformată Unită)
– Revd Kjærgaard Fischer (Biserica Evanghelică Luterană din Danemarca),
– Dimitris Boukis (Biserica Evanghelică din Grecia),
– Revd Dr Annette Gruschwitz (Biserica Metodistă Unită din Germania),
– Revd Eva Guldanová (Biserica Evanghelică A. C. din Slovacia),
– Pastor Dr. Tamás Kodácsy (Biserica Reformată din Ungaria),
– pastorul Thomas Prieto Peral (Biserica Evanghelică Luterană din Bavaria),
– Pastorul Dr. Ulrich Rüsen-Weinhold (Biserica Protestantă Unită din Franța – EPUdF), și
– pastorul Ulrike Scherf (Biserica Evanghelică din Hesse și Nassau)
Membrii consiliului sunt pastorul Markus Schaefer (Biserica Evanghelică din Renania); pastorul Marco Batenburg (Biserica Protestantă din Țările de Jos); pastorul Dr. Martin Hirzel (Biserica Evanghelică Reformată din Elveția); pastorul Marcin Brzóska (Biserica Evanghelică A.C. în Polonia); Revd Dr Pawel Andrzej Gajewski (Biserica Evanghelică Waldensiană); Revd Dr Jorgen Thaarup (Biserica Metodistă Unită, Europa de Nord); Revd Jana Hofmanová (Biserica Evanghelică a Fraților Cehi); Dr Klára Tarr Czelovszky (Biserica Evanghelică-Luterană în Ungaria); Revd Susanne Bei der Wieden (Biserica Evanghelică Reformată în Germania); Revd Raphael Quandt (Biserica Evanghelică Luterană în Bavaria); Revd Petra Renate Magne de la Croix (Uniunea Bisericii Protestante din Alsacia și Lorena – UEPAL); Revd Dr Susanne Schenk (Biserica Evanghelică Luterană în Württemberg); și Revd Gerhard Servatius-Depner (Biserica Evanghelică A. C. în România).
„Vă iubiți dușmanii?…”
În cadrul unei dezbateri pe tema „Timp de speranță – bisericile ca actori în depășirea războiului și a conflictelor”, reprezentanți ai bisericilor din Ucraina și Rusia s-au așezat în jurul unei mese și au oferit o perspectivă asupra activității actuale a bisericii în timp de război.
Pe 30 august, Comunitatea Bisericilor Protestante din Europa CPCE a reunit reprezentanți din Irlanda de Nord, Croația, Ucraina și Rusia la Sibiu, România, pentru a discuta pe această temă.
Olexandr Gross de la Biserica Evanghelică Germană din Ucraina DELKU a reamintit că, după prăbușirea Uniunii Sovietice, 14 republici au fost mulțumite de soarta lor, dar una nu a fost. Acest lucru a devenit imboldul pentru Putin de a încerca să reconstruiască vechiul imperiu. „Am învățat să trăim cu războiul”, a spus președintele Sinodului DELKU. „În Ucraina, știm că fiecare zi poate fi ultima”.
Ca semn de speranță, biserica sa a construit trei noi locuri de joacă pentru copii în ultimii ani, a distribuit alimente, a ajutat la îngrijirea medicală a armatei și a ținut slujbe de două ori pe săptămână pentru a oferi oamenilor spațiu pentru speranță și rugăciune.
În prezent, electricitatea este disponibilă doar trei ore pe zi în majoritatea zonelor. Din cauza acestor condiții extreme, mulți oameni părăsesc în continuare Ucraina și fug în căutarea unei vieți mai bune.
Rectorul seminarului teologic al Bisericii Luterane din Rusia, Anton Tikhomirov din Sankt Petersburg, a subliniat că, în prezent, lumea nu este în ordine. În conflictul actual, a spus Tikhomirov, care este și arhiepiscop adjunct al Bisericii Luterane din Rusia, trebuie să ținem cont și de faptul că mulți oameni din Rusia sunt afectați. Există, de asemenea, victime și refugiați de partea rusă. Cu toate acestea, el a exprimat că biserica sa va continua să se roage pentru pace și să mențină relațiile cu surorile și frații săi ucraineni.
„Dar am învățat, de asemenea”, a spus Tikhomirov, «să rămânem tăcuți și să nu atingem rănile».
Reverendul David Bruce, fost moderator al Bisericii Prezbiteriene din Irlanda, care în tinerețe și-a pierdut un bun prieten într-un asasinat al IRA, a vorbit, de asemenea, despre cicatrici care, spre deosebire de vânătăi, nu se pot vindeca. „Crimele erau ceva obișnuit, dar atunci când prietenul meu a fost asasinat, am intrat într-o criză severă. M-am gândit la asta în fiecare zi în ultimii 45 de ani, iar pierderea m-a modelat pe mine și munca mea în biserică.”
Cu toate acestea, pentru Bruce, chemarea lui Iisus de a-și iubi dușmanii este o cale către pace, reconciliere și vindecare. „În Irlanda de Nord, aceasta înseamnă construirea încrederii acolo unde a fost pierdută. Să fim în aceeași cameră”, a spus el. „Poate că atunci puteți sta la aceeași masă împreună și puteți începe o relație.”
Christine Schliesser, director de studii la Centrul ecumenic pentru credință și societate al Universității din Fribourg și lector superior de teologie sistematică și etică la Universitatea din Zurich, care este implicată în procesul de reconciliere de după genocidul din Rwanda, a vorbit, de asemenea, despre importanța construirii de relații pe termen lung. Prin proiectul „Vaci pentru pace”, în cadrul căruia făptașii și victimele îngrijesc împreună o vacă, se poate construi încet o relație. Potrivit lui Schliesser, biserica joacă un rol important în procesul de reconciliere din Rwanda, deoarece 90% dintre aceștia sunt creștini devotați.
Samir Vrabec, pastor al bisericii protestante din Osijek, care a trăit războiul din Croația pe când era tânăr, a fost, de asemenea, invitat în cadrul panelului. El a declarat că a avut sentimente contradictorii când a fost rugat să ia parte la discuția panelului.
„Nu sunt încă pregătit să dau o mărturie atât de profundă despre perioada războiului”, a spus el. „Dar pot vorbi despre cum am trăit războiul”. Ceea ce i-a dat putere lui Samir Vrabec a fost să experimenteze comuniunea bisericii, în care un pastor reformat avea grijă și de congregația luterană orfană. Dar ecumenismul a mers chiar mai departe, a spus el: „Cel mai puternic semn a fost atunci când pastorul nostru reformat a organizat înmormântări pentru credincioșii ortodocși”.
Participanții au fost de acord că construirea de relații pe termen lung este cel mai important element al proceselor de reconciliere.
.){kind=link}