Românii sunt un popor norocos, și nu prin faptul că pământul nostru ar fi având ceva special, ci prin simplul fapt că avem pace. Peste o graniță de noi, în Ucraina, lucrurile nu sunt la fel de roz ca la noi. Acolo mor oameni zilnic. Foarte mulți oameni! Iar cei care fug din calea războiului ajung pe plaiuri străine, necunoscute, sau doar vag cunoscute. Cei care au cel mai mult de suferit însă sunt copiii.
Săptămâna aceasta elevii români au început școala, dar și copiii ucraineni au dreptul la educație. Asociația „Sus Inima” din Sibiu a înființat în anul 2022 o școală ucraineană.
Am discutat cu Eugene Vovk, coordonator al comunității ucrainene din Sibiu și membru al echipei „Sus Inima” despre situația actuală a elevilor acestei școli. Pentru anul școlar 2024/2025 planul de învățământ al Școlii ucrainene este pentru clasele 1-9. Până acum s-au depus 110 cereri, dar numărul acestora se schimbă mereu în timpul anului, în funcție de situația refugiaților care ajung, pentru o perioadă mai scurtă sau mai mare de timp, în Sibiu.
Școala ucraineană în sistem educațional românesc
L-am întrebat pe Eugene ce sistem de învățământ folosește școala ucraineană. „Centrul educațional este axat pe sprijinul integrării elevilor ucraineni în sistemul educațional românesc. Și, prin urmare, programul este axat pe limba română și alte subiecte, conform metodologiei românești, dar susținut în limba ucraineană. Cu toate acestea, elevii noștri fiind audienți în sistemul românesc, nu pot trece testul final și nu pot primi un certificat de absolvire. Și, prin urmare, majoritatea dintre ei sunt încă înscriși în școlile ucrainene din Ucraina. Să poată susține examene acolo și să nu piardă un an de studii. Pentru a sprijini acest centru educațional, se oferă și mai multe discipline, conform sistemului ucrainean (limba și literatura ucraineană, istorie etc.). Dar prin eforturile noastre comune, copiii sunt acum mai pregătiți să devină parte a sistemului educațional românesc. Și avem multe feedback-uri, acea integrare merge încet, dar bine. În majoritatea cazurilor, atitudinea profesorilor din școlile românești și a colegilor de clasă este pozitivă și susținătoare. Principala provocare este lipsa metodologiei de integrare. Profesorii au intenții bune și fac tot posibilul, însă nu au îndrumări despre cum să lucreze cu străinii. Și, de asemenea, cu copiii, care nu au avut o școală adecvată timp de aproape 5 ani (mai întâi COVID-19, apoi războiul)”.
Școala ucraineană, susținută doar de donatori
Eugene Vovk ne mărturisește că principalele provocări sunt găsirea profesorilor avizați, dar și problemele financiare. „Nici Guvernul român, nici Guvernul ucrainean nu pot plăti salarii profesorilor sau acoperi alte cheltuielile. Și, prin urmare, Centrul Educațional este pe deplin dependent de donatori (UNICEF) și de cofinanțare din partea părinților”, mai menționează acesta.
75% dintre copiii ucraineni sunt crescuți doar de mama
„Deși majoritatea copiilor provin din familii cu doi părinți, peste 75% din copiii ucrainenilor din Sibiu sunt alături doar de mamă. Unii dintre ei doar de bunici, pentru moment. Nu există informații despre orfani în Centrul Educațional din Sibiu. Fiecare elev este reprezentat de o rudă (mamă, mătușă, bunica etc.), spre deosebire de Mediaș. Unele familii au chiar trei copii și puțini cu 4-6 copii”, spune responsabilul educațional al comunității ucrainene din Sibiu.
Ucrainenii vin țintă la Sibiu
„În această vară, după întreruperea programului de sprijin bănesc pentru cazare de la Guvern, au fost multe schimbări. Unele familii au plecat, dar altele au sosit. Nou-veniții sunt în principal fie din regiunea Harkov, fie se mută în România din alte țări UE (în principal Polonia, Germania și Bulgaria). Din cauza diverselor motive, dar acesta este un subiect mare separat. Și ceea ce observăm clar cu această tendință, este că noii veniți au ales România (și Sibiul) intenționat. Acești nou-veniți sunt foarte deschiși pentru o integrare adecvată (în sistemul educațional, pe piața muncii, în studiul lingvistic etc.)”, mărturisește Eugene Vovk.
