Volumul lui Radu Țincu, medic primar anestezie și terapie intensivă și toxicolog, e mai mult decât îndemnul din titlu: „Învinge dependența. Ghid de înțelegere, prevenție și recuperare” (Bookzone, 2024, 287 pg.). E glasul cultural al unui specialist care încearcă să facă ordine în prea marea hărmălaie intelectuală creată în jurul consumului de droguri și alcool, în jurul unor dependențe care mai par, încă, unora, fără doză de pericol social.
Ceea ce ne îndeamnă cartea lui Radu Țincu este să gândim, să identificăm corect problemele și să construim dialog interdisciplinar. Cu finalitate, dacă ne este îngăduit de prea marea vervă întru nimic a multora dintre autoritățile cu responsabilități în domeniu. Și care, de 25 de ani de când știu bine domeniul, au înțepenit în stare de proiect.
Ce propune profesionistul? O privire atentă a problemelor legate de procesele cerebrale în contextul dependențelor și o asumare a standardelor de etică a intervenției. Nu e vorba doar de ideea că dependența este o boală și nu un defect moral (boală definită ca atare de OMS din 1953, pe când mai avea credibilitate științifică) și că în cotidianul fiecăruia dintre noi se strecoară, uneori nevăzut și ne-amendabil, o serie de dependențe care- în timp- ne vulnerabilizează.
Două capitole, Gestionarea problemelor de adicție (pp.229-264) și Este mai ușor să previi decât să tratezi (pp. 265- 274), oferă cărții și dimensiunea practică, realizabilă de fiecare dintre noi dacă ne propunem implicarea în fenomen. Apreciez lucrarea și ca parte a unui mecanism de intervenție profesionist în domeniul adicției – mă refer la Asociația Crucea Albastră – drept un atent manifest pentru sănătatea intervenției specializate în domeniu. Un curs intensiv pentru cei care vor să se specializeze în domeniu și un excelent suport intelectual pentru a înțelege ceea ce, de multe ori, scapă rațiunii noastre umane ca persoane și ca societate.
Limbajul simplu- fără a fi simplist- cunoașterea atentă a subiectului și dinamica tonului scriiturii sunt fermecătoarele distincții între această carte și altele de specialitate. Unele prea dependente în a ne dovedi cunoaștere științifică, iar altele prea mult expuse drept soluții practic-miraculoase în domeniu. Ca om al credinței și al ajutorului specializat în domeniul adicției, vă îndemn să înțelegeți cartea ca o vindecare de discursurile magiei ori semiprofesionalismului în intervenție. Cei care lucrează în linia întâi știu. De-acum știți și voi, cititorii cărții, că iluzia din care se naște dependența nu se vindecă prin iluzia unor terapii gălăgioase. Ci prin profesionalism, prin abnegație, răbdare și fidelizarea ajutorului acordat. Prin împletirea părții spirituale a intervenției cu partea profesionist-medicală și psihologică, prin efortul comun al echipelor integrate și prin ajutorul acordat dependentului și familiei sale. Nu doar construcția de clădiri ne va ajuta. Ci a unei culturi antidependență care își aștepta glasul de ceva timp.
Poate că unindu-ne vocile și povestind experiențele, formându-ne atent, avem o mai bună rezistență la sistemul care naște dependențe. Cartea lui Radu Țincu este un semn că începem să luăm în serios cultura aceasta.
