La alegerile din iunie, Sibiul s-a remarcat în plan politic național prin faptul că sibienii au votat în mod covârșitor independenți pentru funcțiile locale și europene. Este cazul independentului și tehnocratului Alexandru Găvozdea, care a ratat, la mustață, funcția de primar al Sibiului, în favoarea lui Astrid Fodor, considerată și aceasta aproape „independentă”, deoarece provine din FDGR, mai mult o formațiune etnică decât una politică.
Alexandru Găvozdea nu a mai făcut politică și va fi interesant de urmărit cum va evolua în spațiul public, pentru a avea șanse reale la următoarele alegeri pentru funcția de primar al Sibiului.
Mai mult, de unul singur, Nicu Ștefănuță a candidat independent și a ieșit europarlamentar. A fost soluția cea mai bună pentru acesta, în condițiile în care, apoi, a fost sprijinit de „verzii” europeni să ajungă vicepreședinte al Parlamentului European. Nicu Ștefănuță a candidat independent, după ce cu mai bine de un an în urmă și-a dat demisia din USR, cu care câștigase primul mandat de europarlamentar. A trecut apoi în rândul „verzilor” europeni, care l-au sprijinit la alegerile europarlamentare, fără a deveni membru de parid, ci doar lider al mișcării ecologiste din țară, lăsând deoparte partidele clasice din doctrina ecologistă post-decembristă. Practic, independența în această situație e una cel puțin discutabilă. Cert este însă că succesul obținut rămâne.
Așadar, noțiunea de candidat independent în politica sibiană rămâne una duală. Pe de o parte, avem candidatul cu adevărat independent, care n-a făcut niciodată politică de partid (sau care nu a fost agreat/asimilat de vreo formațiune politică). Iar pe de altă parte, „independentul de conjunctură”, care a luat doar o pauză de la calitatea de membru de partid, în traseismul său de la un partid la altul.
Acum, moda independenților se propagă și către alegerile parlamentare din această toamnă. Dacă în trecut am mai avut tehnocrați pe listele de partid (cum a fost și cazul Sibiului, de-a lungul celor 35 de ani de la Revoluție), acum a apărut chiar un partid format exclusiv din independenți, unul anti-sistem, cum este cazul Partidului DREPT. O noutate în politica românească, însă destul de confuz în privința conceptului său de partid, ierarhie, mod de a conduce etc… Cert este că acum independenții din DREPT pot beneficia de redistribuirea voturilor la acordarea mandatelor de deputat sau senator.
O altă situație a fost candidatura independentă pentru un post de deputat sau senator, însă în județul Sibiu nu am experimentat un asemenea moment, ca un independent să-și asigure voturile pentru un post de parlamentar. Atunci când candidezi ca independent, potrivit legii electorale, rămâi doar cu voturile câștigate, dar nu beneficiezi, după alegeri, de redistribuirea voturilor. În plus, am mai avut alegeri nominale, pe colegii, un fel de ștruțo-cămilă, între independent și membru de partid. Dar nu a funcționat deloc. Mai mult, a crescut numărul parlamentarilor.
Acum a apărut acest nou trend de independent în politică, chiar dacă, de fapt, puțini candidați intră în cursa electorală fără partid (sau o platformă civică, de exemplu) în spate. Cauza, desigur, ar putea fi și alianța celor două partide mari, PSD- PNL, sau / și amenințarea partidelor extremiste.
Așadar, când cineva se declară candidat independent, poate nu ar fi chiar rău să urmărim parcursul său (a)politic, că cine știe, putem avea și surprize de genul: poate a fost un apropiat al unui partid, poate și-a dorit să intre în vreun partid, dar n-a fost lăsat ori că acum este independent între două partide. Doar în momentul în care un independent va câștiga un post de parlamentar în județul Sibiu, putem certifica faptul că independenții s-au impus, cu adevărat, în politica locală.
Urmărește Sibiu 100% în Google News
