Pe 25 octombrie, cu ocazia Zilei Armatei României, Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” și structurile militare din garnizoana Sibiu, împreună cu autoritățile locale și diverse organizații, au organizat o ceremonie specială.
Evenimentul a avut loc la ora 10:00, la „Monumentul ostașului din toate timpurile”, situat în fața Cercului Militar din Sibiu, unde au fost depuse coroane și jerbe de flori.
Ceremonia a coincis cu comemorarea a 425 de ani de la Bătălia de la Șelimbăr, marcată printr-o manifestare la „Troița lui Mihai Viteazul” din Șelimbăr.
De asemenea, vizitatorii au fost invitați să exploreze o expoziție fotodocumentară dedicată istoriei armatei române, deschisă până pe 4 noiembrie, în holul central al Cercului Militar din Sibiu.
„Atunci când vorbim despre faptele de glorie ale românilor nu puteam să nu privim cu mândrie perioadele în care domnii țărilor române precum, Mircea cel Bătrân, Ioan de Hunedoara sau Ştefan cel Mare țineau piept cu succes otomanilor. Bătăliile lui Mihai Viteazul de la Călugăreni, Giurgiu sau Şelimbăr au fost ultimele date de oştile țărilor române înainte ca acestea să fie desfiițate de către regimurile fanarioate instalate de otomani în principatele româneşti extra-carpatice. După mai bine de două secole a avut loc renaşterea națiunii române care a avut ca pilon de bază refacerea armatei pământene. Constituirea primelor elemente ale armatei române moderne, în anul 1830 după Revoluţia condusă de Tudor Vladimirescu, a făcut ca sâmburele renaşterii spiritului românesc să dea roade în anul 1859. Armata unificată de Cuza, consolidată şi perfecţionată de domnitorul Carol I aduce, în urma luptelor eroice purtate la Griviţa, Plevna şi Vidin din anii 1877-1878, mult dorita Independență de Stat precum şi prima provincie românească la patria-mamă – Dobrogea. S-a deschis, astfel, calea ca România să devină Regat în anul 1881, iar pe capul regelui Carol I să fie aşezată Coroana regală, făcută din oțelul unui tun capturat la Plevna.
Şi tot armata, prin avântul şi vitejia sa manifestate pe câmpurile de bătaie de pe Cerna, Jiu, Olt, de la Sibiu, Braşov, Valea Prahovei, Bucureşti, din vara şi toamna anului 1916, precum şi prin marile bătălii de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz din vara anului 1917, au apărat şi păstrat ființa statului român. De asemenea, tot armata română a creat condițiile ca Basarabia, Bucovina şi Transilvania să revină la patria-mamă în anul 1918, iar Regele Ferdinand I şi Regina Maria să poată fi încoronați la Alba Iulia, în anul 1922, ca suverani ai tuturor românilor.
Tot armata română a fost aceea care şi-a dat tributul de sânge în anii celui de-Al Doilea Război Mondial, atât în campania din est cât şi în campania din vest. Și, pentru că azi se împlinesc 80 de ani de la 25 octombrie 1944, poate că ar trebui să cunoaştem câte ceva despre evenimentele petrecute atunci. Aici mă voi rezuma să spun că 25 octombrie 1944 reprezintă un moment deosebit de controversat în istoria noastră națională. Pe de-o parte, armata română elibera oraşul Carei şi încheia victorios campania de eliberare a Transilvaniei de Nord de sub ocupație hortistă, iar pe de altă parte România era ocupată integral de Armata Roşie care a părăsit țara noastră în anul 1958.
Nord-Vestul Transilvaniei, eliberat de armata română cu prețul a peste 58.000 de morți, răniți și dispăruți, a fost transformat în zonă militară de operații” controlată de sovietici care au utilizat-o ca factor de presiune asupra regelui Mihai I și a guvernelor generalilor Sănătescu şi Rădescu care au fost nevoite să demisioneze, pe rând, lăsând locul guvernului comunist condus de Petru Groza care și-a legitimat autoritatea, la sugestia și sprijinul lui Stalin, prin reinstalarea administrației româneşti în acestă regiune, la 9 martie 1945. Acest regim politic obedient sovieticilor a decimat intreaga intelectualitate civilă şi militară românească şi a fost înlăturat cu vărsare de sânge abia în decembrie 1989.
Aşadar, faptele petrecute acum 80 de ani sunt, astăzi, învățăminte de care ar fi bine să ținem cont, căci ele ar trebui să ne dea înţelepciunea şi vigoarea necesară de a lua cele mai bune decizii într-un context geopolitic instabil şi complicat. Să nu uităm că Armata României este prima chemată să apere națiunea română”, a transmis Cosmin Roman, muzeograful și istoricul AFT.
Urmărește Sibiu 100% în Google News
