Avem cu peste 1000 de candidați mai mult decât în 2020
Pentru alegerile parlamentare din 2024 s-au depus mai multe candidaturi comparativ cu alegerile anterioare. Din partea competitorilor care au depus candidaturi la ambele camere au fost validați 8.168 de candidați – 2.906 la Senat și 5.262 la Camera Deputaților, la care se adaugă 58 de candidaturi independente – 52 la Senat și 6 la Camera Deputaților, potrivit expertforum.ro.
În 2020 s-au înscris 7.136, iar în 2016 un număr de 6.477 candidați. Din partea organizațiilor minorităților naționale (19), care au depus candidaturi doar la Camera Deputaților, s-au înregistrat 58 de candidați. Candidaturile au fost depuse de către 31 de partide și organizații ale minorităților naționale (UDMR), la care se adaugă 19 organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale (cele din Consiliul Minorităților Naționale), ale căror candidaturi pentru toate circumscripțiile electorale la alegerile pentru Camera Deputaților au rămas definitive.
Nu au fost înregistrate alianțe electorale la aceste alegeri. Cei mai mulți candidați au fost propuși de PSD – 639, SOS România – 636, PNL – 630, AUR – 621, Forța Dreptei – 619, UDMR – 596 și USR – 5893.
Doar 5 județe au candidați independenți pentru Senat
Candidații independenți s-au înscris în 30 de județe la Camera Deputaților și în 5 județe la Senat. Unele partide care au intrat în competiție la locale sau la parlamentarele din 2020 nu au candidați la aceste alegeri. Dintre acestea enumerăm Pro România, Partidul Umanist Social Liberal sau Partidul Mișcarea Populară. Unii dintre candidații acestora și-au găsit loc pe listele altor partide.
Raportând numărul total de candidați din fiecare circumscripție la numărul de locuri disponibile conform legii, la Camera Deputaților datele ne arată că cea mai mare competiție este în Giurgiu (23 candidați/loc), Mehedinți (22), Călărași, Ilfov, Ialomița (21), iar cea mai mică la Dolj, cu 14. La Senat, cea mai mare competiție este de 30 la Mehedinți, urmată de Gorj și Brăila, cu 29 și Giurgiu cu 28. Cea mai mică este la București, de 16. În diaspora este de 21 la CDEP și 26 la Senat.
Participarea femeilor la procesul electoral. Nicio femeie candidat independent la Senat
Potrivit expertforum.ro, per total, procentul de candidaturi ale femeilor a crescut la 35%, de la 29,5%. În 2016 femeile au reprezentat 27,7% din totalul candidaților. Procentele sunt relativ similare la cele două camere: la Senat femeile reprezintă 34,7% din candidați, iar la Camera Deputaților 37%. Dintre candidații independenți, doar aproape 8% sunt femei la Camera Deputaților, iar la Senat nu există nicio candidată. În ceea ce privește cele 19 organizații ale minorităților care candidează la Camera Deputaților, avem un procent de 35% femei.
Procentual, cele mai multe candidate sunt în diaspora (45%), Ilfov (43%) și Alba (40%), raportat la numărul total de candidați din județ. Cele mai puține sunt în Timiș, Harghita și Arad (aprox. 30%). În București procentul de candidate este de 30%.
La Camera Deputaților cele mai multe femei se regăsesc în Ilfov și Alba (41%), respectiv Hunedoara și București (40%). Cel mai mic procent se regăsește în Arad, Sibiu și Gorj (29%) și Călărași (28%).
La Senat cele mai multe femei se regăsesc în Ilfov (48%) și Sibiu (46%), respectiv Brăila și Vaslui (44%). Cel mai mic procent se regăsește în Suceava (26%) și Cluj (28%).
SOS are cele mai mare procent de femei candidați
Dintre partidele cu peste 250 de candidați validați la nivel național, procentual cele mai multe femei se regăsesc la SOS România (45%), PSDU și ADN (44%), PSDI (40%) sau ANC (46%). PSD a înregistrat 33% candidate, PNL 28%, USR 32%, AUR 29%, UDMR 35%, PRA 39%, FD 26%, REPER 38% sau DREPT (37%). Dacă ne uităm comparativ la 2020, multe partide au înregistrat o creștere. De exemplu, PSD avea 26%, PNL 25%, USR 25% și UDMR 29%. AUR a înregistrat un regres, de la 30%
Cele mai multe candidate PSD (procentual) sunt în Vâlcea, Ialomița și diaspora (50%), iar cele mai puține în Covasna și Giurgiu (20%), respectiv Vrancea și Harghita (18%).
La PNL cel mai mare procent de candidate se găsește la Vaslui (50%) și Mehedinți și Giurgiu (40%). La Timiș sunt 16%, iar la Dâmbovița doar 14%.
La USR cele mai multe femei se regăsesc la Vrancea (57%), București (48%) și Brașov (44%). Cele mai puține sunt la Dâmbovița (14%).
La AUR cele mai multe femei sunt în Ilfov (45%) și Mureș (44%), iar cele mai puține la Teleorman, Caraș Severin și Alba (18%), respectiv Harghita (10%).
Dacă ne uităm la poziționarea candidaților femei pe liste – exceptând organizațiile minorităților – doar 23% din candidate sunt pe locul 1, deci sub media procentuală. În cazul candidaților de pe locul 2, un procent de 38% sunt femei, pe locul trei 44%, iar pe locul patru 42%. Așadar, dacă pe primul loc sunt semnificativ mai mulți bărbați, începând cu locurile 2-3 diferența se reduce. Chiar dacă sunt mai multe femei înscrise în cursa electorală, prezența lor pe locuri eligibile rămâne relativ redusă. La Senat, candidații de pe locul 2 nu contează în cele mai multe cazuri. La Camera Deputaților, în cazul unor rezultate bune poate obține până la 3-4 mandate (excluzând Bucureștiul).
La minorități, nicio șansă ca femeile să fie alese în Parlamentul României
Nicio organizație a minorităților care are o listă de candidați mai lungă de două persoane nu a plasat o femeie pe primul loc. Asociația Partida Romilor „Pro-Europa” sau Uniunea Bulgară din Banat- România au inclus prima femeie pe locul 4. În practică, femeile nu au nicio șansă de a fi alese din partea unei astfel de organizații.
Repartizarea pe partide politice
La PSD femeile reprezintă 20% din candidații de pe primul loc, 30% din candidații de pe locul 2 și 41% din candidații de pe locul 3. Între locurile 4 și 7, procentul se situează între 33% și 37%. La Senat procentul de femei este mai mare (36% vs 32 %); candidatele de pe primul loc reprezintă 19%, iar cei de pe locul doi 35%.
PNL are 27% femei candidați la Camera Deputaților și 29% la Senat și este unul din partidele care oferă acces limitat femeilor la locuri cu șansă. La CDEP doar 12% din candidați de pe primul loc sunt femei, 14% din cei de pe locul 2, 29% din cei de pe locul 3 și 26% din cei de pe locul 4. La Senat, pe prima poziție pe listă sunt 21% din candidați, 19% pe locul 2 și 63% pe locul 3. Per total, liberalii înregistrează 16% femei pe primul loc și pe cel de-al doilea și 46% pe locul 3.
USR are 29% femei pe liste la CDEP și 39% la Senat. La Camera Deputaților pe locul 1 sunt femei 14% din candidați, pe locul doi 34%, iar pe locul trei 39%. La Senat, pe locul 1 sunt 23% candidate, pe locul doi 50%, iar pe locul trei 34%.
AUR are 33% candidate la Senat și 27% la CDEP. Pe locul 1 la Camera Deputaților are 28% candidate, dar la Senat doar 9%. La CDEP din totalul candidaților de pe locurile 2 și 3 femeile reprezintă câte 14%, iar la Senat câte 28 și 56%.
SOS România a înregistrat 44% de femei din totalul candidaților de la CDEP și 45% de la Senat. La Camera Deputaților femeile de pe locul 1 reprezintă 21% din totalul candidaților, cele de pe locul 2 44%, iar cele de pe locul trei 40%. La Senat procentele respective sunt: 23%, 42% și 60%
UDMR are 33% femei pe listă la CDEP și 39% la Senat. La CDEP pe locul 1 sunt 30% femei, pe locul doi 37%, iar pe cel de-al treilea 44%. La Senat valorile corespondente sunt 23%, 23% și 60%.
La Sibiu, doar în cazul a două partide, din 20, lista candidaților la Camera Deputaților e deschisă de o femeie
La Sibiu, 20 de partide se bat pentru 3 locuri de senator și 6 de deputat, la care se adaugă postul de deputat al minorității germane. Per total, Sibiul are 167 candidați la Parlamentul României, mai exact, 63 la Senat și 103 la Camera Deputaților, plus candidatul sibian din partea FDGR (Ovidiu Ganț).
Dintre aceștia, 59 (adică 28,3%) sunt femei, topul fiind dominat (108) în mod cert de bărbați (71,7%). În ceea ce privește repartizarea pe foruri legislative, pentru Senat formațiunile politice au desemnat 29 femei (21,7%), iar pentru Camera Deputaților, 30 (34, 3%).
Cum stă situația pe partide
PSD deschide lista la Senat cu o femeie (Lavinia Șandru), 3 dintre cei 5 candidați fiind, de altfel, femei (Mihai Ionela, locul 3 și Andreea-Ramona Fîncu (locul 5, din 5). La Camera Deputaților, primul loc, rezervat unei femei, este cel poziționat pe 3 (Laura-Ionela Barac), urmată de Corina Bokor (locul 5). Din cei 10 candidați la Camera Deputaților, 7 sunt bărbați.
La PNL, pentru Senat, din cei 5 candidați, 3 sunt femei, însă locurile rezervate acestora sunt: 3 (Corina-Simona Dăncilă), 4 (Camelia Cărăbulea) și 5 (Andreea-Roxana Bunescu), în vreme ce la Camera Deputaților, 3 din 10 candidați sunt femei, dintre care Raluca Turcan ocupă primul loc pe listă, urmată de Christine Thellmann (locul 3) și de Mădălina-Gabriela Streza (locul 7).
Și USR a desemnat pe primul loc la Senat o femeie (Ruxandru Cibu Deaconu). Lista e completată de Mihaela Carmen Seușan (locul 3) și de Daniela Maria Ghiță (locul 5). La Camera Deputaților regăsim o singură femeie (Andreea Roxana Pircu), din 10 candidați.
Forța Dreptei are pentru Senat un singur candidat femeie (Ileana Aurelia Dună, locul 5) și tot o singură doamnă la Camera Deputaților (Vanessa-Doriana Fătășan, locul 4, din 8 nominalizări).
AUR deschide lista candidaților pentru Senat cu o femeie (Luminița Fernandes Păucean), urmată, pe locul 3, de Mihaela-Eleonora Dragomir (din totalul de 5 candidați propuși), în timp ce la Camera Deputaților locurile rezervate doamnelor sunt: 6 (Adriana Mioara Dincă) și 7 (din 8, Daniela Luminița Rădulescu).
Candidați femei pentru Sibiu, cap de listă la alegerile parlamentare
Prin urmare, la Sibiu, per total, la Senat doar 7 femei deschid listele de candidați, din partea partidelor: PSD, USR, PSDU (de altfel, și singura candidată pe listele acestui partid), AUR, ADN (din 2 candidați), SOS, POT (din 2 candidați) și DREPT (singurul candidat al formațiunii politice).
Camera Deputaților deschide listele candidaților cu o femeie doar în cazul PNL și SENS (dintr-o listă de 2 candidați).