Rafael Țichindelean, istoric – consultant științific
Ne îndreptăm cu pași repezi și entuziaști spre una din cele mai emoționante și frumoase luni ale anului. Decembrie probabil este luna cu cea mai mare rezonanță în mentalitatea oamenilor și cu cel mai puternic ecou și impact la un nivel global, întrucât luna este asociată cu una din cele mai importante sărbători creștine, Crăciunul, de departe cea mai efervescentă, dar și cea mai viu colorată, cea mai festivă și îmbucurătoare pentru lumea creștină.
Luna decembrie este una specială pentru sibieni, în mod particular, în condițiile în care pe lângă sărbătorirea Zilei Naționale, aniversăm și ziua orașului, în 20 decembrie. În acest an, va fi pentru a doua oară când sărbătorim ziua municipiului de pe Cibin, potrivit hotărârii adoptate anul trecut de Consiliul Local Sibiu.
Sibiu 100% vă propune o retrospectivă a evenimentelor istorice ce au avuta loc în luna decembrie de-a lungul istoriei în orașul Sibiu, de la 1191, data atestării Sibiului, și până la data de 1 decembrie 1918, zi devenită apoi Ziua Națională.
Pe lângă Crăciun, numeroase alte popoare celebrează și alte sărbători care reflectă anumite credințe și tradiții diverse, cum ar fi, de pildă, Hanuka. Desigur, în acest context am putea aduce aminte și de solstițiul de iarnă.
Din punct de vedere istoric, decembrie, ultima lună din an în calendarul gregorian, a fost marcată de numeroase evenimente care au schimbat cursul lumii. Semnificația ei istorică și culturală este profundă. Denumirea lunii vine din latină, de la numeralul „decem” (zece), aceasta fiind a zecea lună din calendarul roman antic. Irefutabil, în lunile decembrie ale secolelor care au trecut, istoria a fost martora numeroaselor războaie purtate în diferite colțuri ale lumii, numeroaselor tratate de pace semnate sau a numeroaselor evenimente politice, economice, culturale, religioase, sociale.
Pentru poporul român, luna decembrie are o însemnătate deosebită, întrucât chiar prima zi a lunii este asociată cu unul din cele mai mari evenimente naționale din istoria țării noastre, anume Marea Unire de la 1918. Având o mare încărcătură istorică și națională, Marea Unire de la 1 decembrie 1918 a pus capăt strădaniei de secole a românilor de a întregi teritoriile românești și de a-și aduce frații între granițele aceluiași stat unit, România. Marea Unire a reprezentat momentul desăvârșirii acestui ideal național românesc, care a fost manifestat, revendicat, declarat și aclamat în numeroase rânduri de-a lungul istoriei noastre, un ideal pentru care poporul român a luptat prin forța armelor și a fost nevoit să facă sacrificii materiale și, mai ales, umane. Această mișcare de unificare a teritoriilor locuite de români a fost rezultatul eforturilor politice, culturale și militare ale românilor din toate provinciile istorice românești, și a pus bazele unei Românii Mari unite, un stat modern, înfăptuit pe baza unor principii democratice.
Momente istorice prin care a trecut Sibiul de-a lungul istoriei în decembrie
Dacă aruncăm o privire în cronicile orașului Sibiu sau în presa din trecut, vom observa că luna decembrie a avut, în mod firesc, un rol semnificativ și în evoluția și istoria politică, culturală, militară, socială, religioasă și economică a acestui oraș transilvănean. Locuitorii orașului Sibiu au trăit diverse momente istorice de-a lungul timpului, episoade care au avut loc în luna decembrie sau au început atunci și s-au extins temporal, unele din ele având conotații pozitive, iar altele cât se poate de negative. În cele ce urmează vom prezenta succint câteva momente mai notabile, majore, care au avut loc în luna decembrie în burgul sibian.
Lista se deschide foarte convenabil chiar cu originile orașului Sibiu.
1. La data de 20 decembrie 1191 se face atestarea documentară a orașului Sibiu. Cu alte cuvinte, Sibiul este menționat pentru prima oară într-un document istoric. Într-un limbaj mai colocvial, putem afirma faptul că la această dată s-a semnat certificatul de naștere a orașului Sibiu. Evident, atestarea documentară a unui oraș nu echivalează în mod obligatoriu cu înființarea acestuia. În cazul nostru, Sibiul a existat și înainte de 1191, întemeierea orașului fiind pusă în legătură cu acele valuri de migrații săsești în Transilvania, de la mijlocul secolului al XII-lea.
În intervalul 1141-1161 are loc această migrare a sașilor în Transilvania și întemeierea așezării care va ajunge să poarte numele de Hermannstadt (după întemeietorul ei legendar, Hermann). Coloniștii sași au fost chemați în Transilvania de către regele maghiar Geza al II-lea, iar aceștia au ajuns aici în numeroase etape și proveneau din diferite zone Vest-Europene, precum Flandra, Luxemburg și teritoriile Germaniei de azi. Momentul atestării documentare apare mai târziu, pe timpul regelui maghiar Bela al III-lea. La 20 decembrie 1191, un document emis de către Curia papală, sub Papa Celestin al III-lea, inaugurează în așezarea care avea să se numească mai târziu Sibiu, prepozitura Sfântului Ladislau, ca o unitate teritorială a Bisericii catolice pentru coloniștii stabiliți în sudul Transilvaniei.
2. Întrucât cronicile sibiene nu au fost generoase în detalii privind evenimente majore desfășurate în decembrie în următoarele secole, următorul decembrie major identificat în Sibiu are loc în secolul al XVII-lea. În 1610, principele Gabriel Bathory demarează o campanie în Transilvania, considerând că pentru a controla mai eficient regiunea istorică, va trebui să ocupe și să controleze și Sibiul. Gabriel Bathory sosește în oraș cu o armată de 20.000 de oameni la 10 decembrie 1610.
În 13 decembrie principele cere cheile de la porțile orașului, iar în 17 decembrie acesta îi dezarmează pe sibieni. La 18 decembrie acesta convoacă Dieta și acuză Sibiul de înaltă trădare, supunând orașul la plata unei amenzi de 50.000 de guldeni. Două zile mai târziu, primăria orașului este devastată de oastea acestuia. La 22 decembrie Bathory arestează și aruncă în temniță pe membrii magistratului și ai comunității orașului, un personaj notabil care suferă această soartă fiind chiar primarul orașului Sibiu, Gallus Lutsch. Cetățenii vor fi surghiuniți, iar iarna care se anunță va fi foarte aspră.
Cu privire la acest eveniment politico-militar, putem să amintim o poveste de dragoste foarte tristă. Povestea spune că printre cei arestați atunci se afla și un patrician care își avea locuința în apropierea Pieței Mari din Sibiu. Acesta și-a găsit sfârșitul în închisoare, torturat de călăii principelui. Acest patrician lăsase în urma sa o văduvă. Se spune că femeia a fost foarte frumoasă și i-ar fi atras atenția lui Gabriel Bathory, care începuse să o curteze foarte intens. Cu toate acestea, văduva a rămas loială soțului și l-a refuzat pe Bathory de fiecare dată. Povestea are un final tragic, femeia hotărând să își ia singură viața și să i se alăture soțului în moarte decât să îi cedeze principelui.
Acțiunea ar fi avut loc în clădirea situată lângă Palatul Brukenthal, cunoscută sub denumirea de Casa Movert. Bathory părăsește Sibiul în 1611, lăsând în urma sa o puternică armată de ocupație. El va reveni și va vizita orașul de câteva ori, câteva luni mai târziu, urmând să îl părăsească din nou în 26 decembrie 1611.
3. Anul 1645 sfârșește la Sibiu cu un eveniment foarte sumbru din istoria comunității: la 26 decembrie Katharina Gotzmeister este acuzată de pruncucidere și înecată în râul Cibin de către cetățenii orașului.
4. La 13 decembrie 1659, principele Transilvaniei Acațiu Barcsay cu curtea sa, 1000 de ieniceri și 300 de călăreți turci, se refugiază în oraș, fugind din calea lui Gheorghe Rakoczy al II-lea, în contextul rivalității lor pentru dobândirea tronului Transilvaniei. În același an, la 24 decembrie, gospodăriile țăranilor situate în fața porților orașului sunt dărâmate, urmând ca pe 28 decembrie și Biserica ciumaților din fața Porții Elisabeta să fie dărâmată. În ianuarie 1660, Rakoczy asediază orașul, însă va renunța la asediu și la această campanie câteva luni mai târziu.
5. În 1661, după ce a stat câteva zile în oraș, la 16 decembrie, orașul este părăsit de principele Mihai Apafi I. La data de 30 decembrie 1688, Contele Veterani intră în oraș în calitate de general comandant al Transilvaniei și este primit cu mare bucurie și cu mult fast.
6. Anul 1700 vine cu o serie de modificări legislative în Sibiu: la 20 decembrie, magistratul orașului emite o nouă lege a nunților, iar pe 26 decembrie, este interzis consumul excesiv de alcool în rândul breslelor.
7. La 7 decembrie 1703, comitele sașilor Johann Sachs von Harteneck este executat în Piața Mare, iar în 18 decembrie, locotenentul căpitan Fischer este decapitat în Piața Mare, fiindu-i aplicată acuzația că ar fi instigat la răzvrătire.
8. În 7 decembrie 1763, Sibiul va înființa un fond pentru credite în construcții.
9. La 27 decembrie 1769, Sibiul se află din nou în celebrare, baronului Samuel von Brukenthal fiindu-i dedicată o intrare festivă cu ocazia investirii sale în funcția de Comisar imperial.
10. La data de 29 decembrie 1772, orașul le oferă ursulinelor Turnul Sării, ulterior, în același an, ele vor cumpăra grădina breslei curelarilor pentru o sumă de 1200 de guldeni.
11. La 12 decembrie 1781, primii etnici străini primesc dreptul de cetățean al orașului.
12. În perioada lunii decembrie a anului 1787, magistratul și comunitatea sibiană vor organiza câteva proteste împotriva exproprierii Arhivei Naționale, încercând să atragă atenția împăratului. Acest fapt va începe la data de 8 decembrie 1787. O încercare ulterioară de protest este organizată sub forma unei petiții semnată de 900 de cetățeni, care este înaintată împăratului.
13. La 24 decembrie 1791, Sibiul primește cu mare fast o delegație otomană în oraș, care se îndrepta într-o misiune diplomatică la Viena.
14. Este binecunoscut faptul că secolul al XIX-lea a fost o perioadă tumultoasă, plină de evenimente revoluționare de mare anvergură, fiind asociat cu momentul afirmării popoarelor europene și momentul începerii luptei pentru dobândirea de drepturi, libertăți și principii democratice. Nu degeaba a fost numit secolul XIX, secolul națiunilor!
Aceste valuri revoluționare și-au spus cuvântul și în Transilvania, și desigur, și în Sibiu, acest oraș fiind afectat și luând parte la revoluția pașoptistă din Transilvania și la războiul civil izbucnit. Un prim eveniment important care a avut loc în decembrie și care merită menționat este concertul susținut de Johann Strauss în Sibiu, la 9 decembrie 1847, fiind un eveniment de mare impact pentru viața culturală sibiană.
Următorul eveniment major este desigur Revoluția de la 1848, care a avut ecourile sale în Sibiu. Desigur, evenimente revoluționare s-au desfășurat într-o oarecare măsură și în decembrie, însă momente importante consemnate de cronici în decembrie sunt: 27 decembrie 1848 – momentul în care sibienii au celebrat încoronoarea și instalarea pe tron a împăratului Franz Josef I; 28 decembrie 1848 – la Hotelul Împăratul Romanilor se întrunește Adunarea Națională Română, compusă din 250 de reprezentanți, care îl aleg pe Andrei Șaguna președinte. În lunile următoare ale anului 1849, în contextul războiului civil, orașul a fost cucerit și pierdut în câteva rânduri de generalul Bem, care s-a confruntat cu generalul rus Luders.
15. La 2 decembrie 1854, arhiducele Albrecht ajunge în Sibiu pentru a-și petrece iarna aici. Acesta a fost însoțit de statul său major.
16. În 27 decembrie 1867, se decide ca ședințele reprezentanților orașului să fie publice.
17. La 22 decembrie 1872, în Sibiu se înființează grupul de pompieri voluntari.
18. La 16 decembrie 1873, municipalitatea orașului dă nume străzilor din suburbii, iar tot atunci se înființează și fabrica de cazane.
19. Un an mai târziu, pe 27 decembrie, este ales în poziția de mitropolit ortodox, la Sibiu, Miron Românul.
20. În 18 decembrie 1875, frații Berger deschid prima firmă de pompe funebre din Sibiu.
21. În 16 decembrie 1878 se pune capăt procesului privind moștenirea baronului Samuel von Brukenthal în favoarea bisericii și școlii evanghelice. La 31 decembrie, același an, este amintită o serbare impresionantă, organizată de Ajunul Anului Nou, la Împăratul Romanilor, de către Adunarea Sodalilor Români, cu participarea Reuniunii Române de Cântări. Această Reuniune Română de Cântări va susține un an mai târziu, de 1 decembrie, un concert memorabil în Sibiu.
22. La 31 decembrie 1880, în urma realizării unui recensământ al populației sibiene, cifrele indică un număr de 22.733 de locuitori, fără armată, dintre care 13.010 sunt germani, 3737 români, iar 2018 maghiari.
23. La 12 decembrie 1887, comunitatea sibiană celebrează a 70-a aniversare a episcopului Georg Daniel Teutsch.
24. Sfârșitul secolului al XIX-lea aduce cu sine o nouă mișcare revoluționară, de data aceasta petițională, în rândul comunității sibiene, aceasta fiind expresia doleanțelor populației românești din Sibiu și din Transilvania. Vorbim, desigur, despre Mișcarea națională a Partidului Național Român, în frunte cu dr. Ion Rațiu, care a redactat celebrul Memorandum, înaintat la Viena împăratului Franz Josef I, în mai 1892. Doi ani mai târziu, memorandiștii au fost arestați, dați în judecată și întemnițați pentru mișcarea lor. Cu siguranță, elita politică și intelectuală românească și-au desfășurat activitatea și au fost animați de spiritul revoluționar și în lunile decembrie ale anilor 1892-1894, însă majoritatea acțiunilor și evenimentelor importante au loc în primăvara și vara anilor respectivi.
25. Secolul XX aduce cu sine noi schimbări în sânul comunității sibiene, fie că sunt ele de natură socială, religioasă, culturală, fie că sunt de natură economică, infrastructurală, religioasă. Exemple în acest sens sunt nenumărate:
11 decembrie 1903 – gara este iluminată electric;
11 decembrie 1904 – inaugurarea Băii Populare și a primului concurs de natație din Sibiu;
9 decembrie 1906 – se pune în funcțiune ceasul din Turnul Sfatului care este iluminat noaptea;
3 decembrie 1907 – prima înmormântare din noul cimitir orășenesc de lângă Dumbrava;
18 decembrie 1909 – în zona centrală a orașului sunt încheiate lucrările de canalizare;
24 decembrie 1910 – Biserica Romano-Catolică din Piața Mare este iluminată electric;
3 decembrie 1911 – Biserica Evanghelică începe să fie încălzită electric;
22 decembrie 1912 – se deschide circulația pe fostul viaduct peste calea ferată deasupra Căii Gușteriței;
4 și 7 decembrie 1914 – Albert Ziegler din Codlea face demonstrații de zbor peste Sibiu cu propriul său avion. Lista mai poate continua, desigur.
26. Indubitabil, cele mai semnificative schimbări au fost aduse în Transilvania și în Sibiu de către Primul Război Mondial. Conflagrația mondială politico-militară i-a forțat pe sibieni să trăiască dramele traumatice ale războiului și să treacă printr-o perioadă foarte grea a vieții lor, întrucât resursele deveniseră limitate, războiul fiind foarte costisitor și obositor, bolile pândind la tot pasul și tot mai multe familii pierzându-și membrii ca urmare a bătăliilor sângeroase purtate în cadrul războiului.
Probabil iernile în Sibiu au fost destul de dureroase și grele în acea perioadă, cu toate acestea, drama războiului nu i-a împiedicat pe sibieni să-și desfășoare iarna activitățile cotidiene sau să celebreze sărbătorile creștine semnificative.
În decembrie 1914, pe data de 23, în spitalele din Sibiu se împart cadouri de Crăciun celor răniți. În 1915, deja se pot sesiza câteva modificări de natură comercială și economică, ca rezultat al războiului: 15 decembrie – magistratul orașului interzice vânzarea cărnii de porc și vită și a franzelelor în zilele de marți și de vineri. În iarna anului 1916, la Sibiu încă se mai simțeau efectele bătăliei de la Sibiu din septembrie. Pe 1 decembrie 1917, vechile cimitire din oraș sunt închise și doar în cimitirul orășenesc se mai pot face înmormântări. La 12 decembrie, același an, comunitatea sibiană celebra centenarul nașterii fostului episcop Georg Daniel Teutsch.
În anul 1918, luna decembrie aduce numeroase schimbări în sânul comunității sibiene, după cum este și firesc, având în vedere faptul că anul 1918 reprezintă ultimul an al războiului și momentul încheierii ostilităților, iar data de 1 decembrie 1918 marchează momentul împlinirii idealului național românesc, la Alba Iulia, 1228 de delegați aleși și întruniți în cadrul Marii Adunări Naționale luând decizia ca Transilvania să se unească cu Patria Mamă, cu România. Așadar, Sibiul, alături de toate celelalte orașe și sate din Transilvania, vor aparține din acest moment, teritorial și administrativ, de România.
Cronicile sibiene documentează foarte bine și câteva momente care au avut loc la Sibiu în zilele de după realizarea Marii Uniri. La sfârșitul lunii noiembrie, Mareșalul Mackensen părăsește orașul, astfel, la 4 decembrie 1918, în Sibiu sosesc câțiva ofițeri români. La 9 decembrie, în Sibiu are loc prima ședință oficială a Consiliului Dirigent al Transilvaniei, un organism politic desemnat încă de pe 2 decembrie de către Marea Adunare Națională de la Alba Iulia să conducă Transilvania până la definitivarea unirii. Acest organism juca rolul unui guvern provizoriu al Transilvaniei.
În fruntea Consiliului se afla celebrul Iuliu Maniu. Atât sediul Marelui Sfat (Adunării Legislative), cât și cel al Consiliului Dirigent (Guvernul Transilvaniei), au fost stabilite la Sibiu. Consiliul Dirigent își desfășura activitatea prin Resorturi (Ministere). Membrii Consiliului Dirigent au fost: Iuliu Maniu, Aurel Vlad, Vasile Goldiș, Aurel Lazăr, Ioan Suciu, Emil Hațieganu, Romul Boilă, Valeriu Braniște – toți din partea PNR (Partidul Național Român); Iosif Jumanca, Ion Flueraș – din partea Partidului Social-Democrat din Transilvania; Victor Bontescu, Vasile Lucaciu, Octavian Goga – independenți. Consiliul Dirigent a reorganizat administrativ în ianuarie 1919 teritoriile intracarpatice, împărțindu-le în 23 de județe și numind prefecți în toate acestea. Tot acesta a ridicat Sibiul la rangul de municipiu.
După ce Ferdinand I recunoaște oficial Consiliul Dirigent, emițând „Decretul-lege de Unire a Transilvaniei cu Vechea Românie” în decembrie 1918, acestui organism îi rămâne în competența sa serviciile publice, în timp ce afacerile străine, armata, finanțele, vămile, împrumuturile publice, siguranța generală a statului au trecut toate în competența guvernului central de la București. Transilvania urma să fie reprezentată în guvernul central prin miniștri pentru fiecare domeniu. Deși românii din Transilvania și-ar fi dorit un anumit grad de autonomie și o descentralizare a puterii în cadrul Regatului României, în cele din urmă învinge politica centralizării puterii la București a lui Brătianu, iar Consiliul Dirigent al Transilvaniei va fi dizolvat în aprilie 1920 de către autoritățile de la București.
Revenind la evenimentele sibiene post-unire: la 11 decembrie 1918, gărzile naționale din Sibiu sunt dizolvate. A doua zi, în gara din Sibiu sunt primiți într-o atmosferă festivă 10 ofițeri și 300 de infanteriști români. Ei vor avea o ședere scurtă în Sibiu, ulterior îndreptându-se spre Petroșani. La 16 decembrie este deschis și Congresul inginerilor români la Sibiu. La 23 decembrie, în oraș sosesc două baterii de artilerie română și o misiune militară franceză. În aceeași zi se deschide și Biroul de mijlocire a locurilor de muncă. La 24 decembrie 1918, armata română în frunte cu generalul Moșoiu intră în Sibiu. A doua zi sosesc în oraș două companii române de infanterie, iar pe 27 încă un batalion de infanterie românească.
Așadar, după cum s-a putut constata, fiecare lună dintr-un an poate spune multe despre istoria și evoluția unui oraș, indiferent de cât de vechi sau recent este acest oraș. În cazul nostru, Sibiul a avut și va avea dintotdeauna o poveste fascinantă și o istorie bogată și generoasă, astfel încât este suficient să alegem o lună precum decembrie, iar prin studierea evenimentelor din luna respectivă de-a lungul secolelor de istorie, vom putea să ne formăm o imagine mai clară în ceea ce privește afirmarea Sibiului ca unul din cele mai însemnate și cunoscute orașe transilvănene.
În cazul poporului român, luna decembrie oferă și multe oportunități de celebrare, aceasta fiind asociată cu Ziua Națională a României, adică momentul unificării tuturor provinciilor istorice românești, precum și cu sărbătorile creștine de iarnă. Așadar, nu e de mirare faptul că luna decembrie asigură o cantitate impresionantă și satisfăcătoare de material de studiu pentru cercetători sau pentru cei pasionați de istorie.
