Familia Ceauşescu a deţinut în judeţul Sibiu două cabane care, după căderea regimului comunist, au devenit adevărate atracţii turistice. Turişti străini sau români au vrut să vadă cum arătau locurile pe care le frecventa familia dictatorului sau dacă a existat sau nu luxul despre care s-a vorbit imediat după Revoluţie. Cei care administrează acum aceste cabane spun că turiştii sunt în continuare atraşi de numele foştilor proprietari, dar nu la fel de mult ca acum zece ani.
Nicolae Ceauşescu a deţinut Cabana Paltinul de la Bâlea Lac, socotită a fi cabana sa de vânătoare. Anual, în luna octombrie, oamenii îşi amintesc că Nicolae şi Elena Ceauşescu, însoţiţi de câţiva prieteni apropiaţi, urcau la Bâlea Lac pentru vânătoarea anuală de capre negre.
Cabana Paltinul este acum administrată de firma omului de afaceri Marius Olaru. Acesta povesteşte că Transfăgărăşanul era închis de fiecare dată când Nicolae Ceauşescu era la Bâlea Lac, iar publicul larg nu putea să urce.
„Se spunea că sunt căderi de pietre de pe versanţi şi oamenii nu puteau urca. De fapt, era el sus la cabană”, povesteşte Marius Olaru.
Oamenii care au trăit acele vremuri spun că, pe durata vânătorii anuale, pădurarii şi miliţienii erau trimişi să „perie” munţii şi să gonească caprele negre spre locul în care se aflau dictatorul şi ai lui, pentru a le împuşca.
Marius Olaru a preluat cabana în 1996. Imobilul era într-o stare deplorabilă pentru că fusese devastat la Revoluţie. Timp de aproape zece ani Marius Olaru a efectuat tot felul de reparaţii până când a decis să modernizeze totul. Cu fonduri europene a transformat imobilul aproape complet.
Actuala cabană nu mai seamănă decât foarte puţin cu cea a familiei Ceauşescu. Capacitatea a fost extinsă cu 75 la sută şi toate camerele au fost modernizate. Apartamentul lui Nicolae Ceauşescu este în schimb intact.
„În apartamentul lui am lăsat mobilierul original: pat, dulapuri, fotoliu, mochetă, perdele. A fost modernizată baia. Am vrut să-l las ca un fel de muzeu. Este camera cea mai căutată. Apartamentul numărul 1 era al lui, iar camera numărul 2 era a ei, situată fiind vis-a-vis de apartamentul lui”, explică Marius Olaru.
Acesta spune că nu a găsit nici urmă de lux în cabană sau comori ascunse în pardoseală, aşa cum se zvonea după Revoluţie. În schimb, a găsit instalaţii de încălzire supradimensionate, dar complet nerentabile şi rezervoare de motorină cu o capacitate de peste 30.000 de litri.
„Toate erau gândite pentru perioada lui, când nu conta cât costă. Acum costurile sunt importante, la noi contează şi cât costă”, spune Marius Olaru.
Acesta explică faptul că numele fostului proprietar atrage în continuare turiştii, dar nu la fel de mult ca odinioară.
„Apartamentul lui Ceauşescu se află în circuitul turistic de peste 22 de ani şi este solicitat în egală măsură de români şi străini. Sigur că sunt şi oameni interesaţi de povestea cabanei, de ceea ce făcea Ceauşescu în zonă, de vânătorile sale, însă aceste lucruri încep să-i preocupe mai puţin pe turişti. Se observă schimbul de generaţii, faptul că alţii au devenit vedetele politicii şi altele sunt preocupările”, mai spune Marius Olaru.
Cea de-a doua cabană pe care familia Ceauşescu a deţinut-o în judeţul Sibiu se află la Sălişte şi a fost folosită exclusiv de Nicu Ceauşescu. Acum domeniul din care face parte cabana este administrat de Primăria Sălişte prin intermediul unei societăţi – SC Agroturism – la care Consiiul Local este acţionar majoritar.
Ghiţă Mănea conduce acum SC Agrourism din Sălişte şi spune că numele fostului proprietar atrage în continuare turiştii.
„Intenţionăm chiar să facem mai multă publicitate, să găsim o agenţie specializătă şi să promovăm domeniul şi faptul că a aparţinut familiei Ceauşescu”, spune Ghiţă Mănea.
Potrivit acestuia, în 2014 numărul turiştilor care s-au cazat în fostul domeniu al lui Nicu Ceauşescu nu a fost foarte mare, societatea fiind în reorganizare.
„Am avut mulţi muncitori de la autostradă cazaţi, dar numărul turiştilor nu a fost foarte mare. Se fac tot felul de mese festive, se fac onomastici, sunt foarte mulţi vizitatori, dar numărul efectiv de înoptări nu este foarte mare”, mai spune Ghiţă Mănea.
Nici domeniul de la Sălişte nu mai arată ca pe vremea lui Nicu Ceauşescu. Aici s-au păstrat puţine din lucrurile originale: o instalaţie de noturnă, câteva obiecte de mobilier şi câteva decoraţiuni.
Cele mai multe elemente originale se găsesc în cabana de lângă lac, o cabană de doar două locuri, cu un living în care tronează o masă mare de circa 20 de persoane. Aceasta a fost cabana personală a lui Nicu Ceauşescu, iar localnicii povestesc că nimeni nu avea voie înauntru. El venea vara, cu câţiva prieteni, pentru câteva ore. În zonă se spune că Nicu Ceauşescu n-ar fi înoptat niciodată în cabana respectivă.
Lângă cabană este un heliport pe care, de asemenea, localnicii zic că Nicu Ceauşescu nu l-ar fi folosit.
Pe vremea lui Nicu Ceauşescu domeniul mai avea o cabană pentru administrator şi un grajd. Ambele au fost transformate în cabane şi adăpostesc anual turişti.
Ghiţă Mănea spune că cei mai mulţi vin din zonele de câmpie, fiind atraşi de pitorescul peisajului, de munţi şi păduri.
Publicitate
