România traversează una dintre cele mai complicate perioade din punct de vedere politic și social.
Pesimismul crește, discursurile izolaționiste câștigă teren, iar încrederea în valorile democratice scade, arată cel mai recent studiu realizat de agenția independentă de cercetare a pieței MKOR (Experți în Consultanță bazată pe Cercetare de Piață -> MKOR)
Cercetarea a fost derulată între 4 și 7 decembrie 2024, pe un eșantion de 1100 de persoane, și oferă o imagine clară a polarizării și incertitudinilor ce domină peisajul românesc.
Problemele prioritare pentru români: Corupția și frica de război
1. Corupția rămâne principala îngrijorare pentru 60% dintre respondenți, devansând inflația și taxele.
2. Teama de război a crescut cu 10% față de începutul anului, ajungând la 29%, alimentată de retorica naționalistă a unor candidați politici.
3Doar 18% dintre români consideră că situația financiară a familiei lor s-a îmbunătățit față de anul trecut, o cifră care reflectă pesimismul economic.
Într-un context politic și social marcat de instabilitate, corupția și frica de război se conturează drept principalele preocupări pentru români, conform studiului MKOR.
Aceste probleme domină agenda publică, reflectând atât neîncrederea generalizată în instituții, cât și anxietățile legate de securitatea națională și economică.
Corupția: Principalul obstacol în progresul țării
Cu 60% dintre respondenți indicând corupția drept problema principală a României, aceasta devansează inflația și taxele, care erau priorități majore în anii anteriori. Percepția că sistemul este viciat și că resursele publice sunt gestionate ineficient continuă să erodeze încrederea cetățenilor în guvern și alte instituții esențiale, precum justiția sau administrația publică.
Această preocupare este strâns legată de lipsa unor progrese vizibile în combaterea corupției la nivel sistemic. Campaniile anti-corupție percepute ca fiind formale și cazurile mediatizate fără consecințe reale amplifică sentimentul de neputință al cetățenilor. În absența unor măsuri concrete, corupția devine nu doar o problemă practică, ci și un simbol al disfuncționalității statului.
Frica de război: Un sentiment în creștere
Un alt aspect alarmant este creșterea îngrijorării legate de posibilitatea unui război, de la 19% la începutul anului 2024 la 29% în decembrie. Retorica naționalistă și discursurile extremiste, tot mai frecvente în spațiul public, contribuie la amplificarea acestui sentiment. Factorii geopolitici, cum ar fi tensiunile regionale și războiul din Ucraina, sporesc incertitudinea și îngrijorarea cu privire la stabilitatea în regiune.
Acest fenomen este mai accentuat în rândul categoriilor vulnerabile, cum ar fi persoanele cu venituri reduse sau cele din zonele rurale, care percep un risc mai mare asupra securității lor economice și fizice. Totodată, lipsa de încredere în capacitatea statului de a gestiona astfel de situații de criză adaugă la anxietatea generală.
Ce spun datele despre priorități și soluții?
Deși preocupările economice, precum inflația și taxele, rămân relevante, ele sunt percepute tot mai mult ca parte a „normalului cotidian”. În schimb, corupția și frica de război sunt văzute ca amenințări existențiale, care necesită soluții urgente și sistemice. Pentru a aborda aceste probleme, este necesar ca autoritățile să implementeze măsuri transparente și eficiente, să comunice progresul realizat și să restabilească încrederea în instituțiile publice.
Pe termen lung, combaterea corupției și consolidarea securității naționale trebuie să devină priorități strategice, nu doar teme de campanie electorală. Numai astfel România poate depăși pesimismul generalizat și polarizarea socială, recâștigând încrederea cetățenilor în valorile democratice și în viitorul său european.
Pesimismul și neîncrederea în instituții
- 68% dintre români sunt pesimiști, cu o creștere de 10% față de mijlocul anului 2024.
- Nivel scăzut de încredere în Parlament, Guvern și partide politice, deși Parlamentul înregistrează o creștere ușoară față de anul trecut.
- Retorica izolaționistă și anularea primului tur al alegerilor prezidențiale amplifică tensiunile și diviziunile sociale.
Într-un context electoral marcat de tensiuni și evenimente fără precedent, precum anularea primului tur al alegerilor prezidențiale, diviziunile sociale au fost exacerbate de discursuri izolaționiste și suveraniste. Mesajele politice care promovează idei de izolare față de Uniunea Europeană și de redefinire a identității naționale au polarizat electoratul, creând o ruptură între susținătorii unor viziuni progresiste și cei care adoptă o perspectivă tradiționalistă și conservatoare.
Această retorică nu doar că subminează încrederea în instituțiile democratice, dar alimentează și un climat de neîncredere generalizată în orice formă de autoritate, fie ea politică, juridică sau administrativă.
Impactul anulării alegerilor și percepția publică
Anularea primului tur al alegerilor prezidențiale a fost un eveniment fără precedent care a avut un impact profund asupra încrederii publicului.
Mulți români percep această decizie ca fiind o manifestare a instabilității politice și a lipsei de respect față de valorile democratice. În acest context, partidele politice și liderii lor sunt percepuți ca fiind incapabili să gestioneze criza, ceea ce amplifică sentimentul de nesiguranță și pesimism în rândul populației.
Consecințe pe termen lung
Această neîncredere în instituții și reticența față de clasa politică au implicații semnificative pe termen lung. Dacă nu sunt adresate prin politici publice coerente și prin reconstrucția legăturii între cetățeni și instituții, aceste tendințe riscă să submineze și mai mult stabilitatea democratică a țării.
În plus, polarizarea socială și tensiunile interne ar putea face ca România să devină mai vulnerabilă la influențe externe și mai puțin capabilă să-și îndeplinească obiectivele economice și sociale.
Rezolvarea acestor probleme necesită măsuri urgente, incluzând reforme instituționale, promovarea transparenței și o comunicare mai eficientă cu cetățenii.
Numai prin recâștigarea încrederii publicului și reafirmarea valorilor democratice, România poate depăși acest moment critic.
Izolaționismul în creștere și deriva economică
- Lipsa informării: Doar 20% dintre români sunt conștienți de beneficiile economice aduse de aderarea la UE, printre care:
- Creșterea salariului mediu la 1050 EUR, comparabil cu Ungaria și Grecia.
- Accesarea a peste 40 miliarde EUR în fonduri europene pentru infrastructură și educație.
- Dublarea puterii de cumpărare în termeni reali, ajustată cu inflaţia, reflectând o îmbunătăţire semnificativă a nivelului de trai.
- Normalizarea problemelor economice: Deși inflația și taxele sunt încă o problemă, acestea încep să fie percepute ca parte din „normalitatea” cotidiană.
Studiul MKOR relevă o tendință alarmantă: izolaționismul, cunoscut și sub denumirea de suveranism, câștigă tot mai mult teren în România, alimentat de instabilitatea politică, pesimismul generalizat și discursurile populiste.
Acest fenomen este dublat de o derivă economică, în care percepția publicului despre stagnare și sărăcie erodează sprijinul pentru valorile democratice și europene.
Suveranismul și respingerea valorilor europene
Creșterea izolaționismului este reflectată în retorica unor candidați politici și în polarizarea alegătorilor. Susținătorii discursurilor extremiste percep Uniunea Europeană și relațiile internaționale drept piedici în calea suveranității naționale, considerând că România ar trebui să prioritizeze soluții „autonome” la problemele sale.
Această orientare vine pe fondul scăderii nivelului de cunoaștere cu privire la beneficiile integrării europene. Doar 1 din 5 români știe că România a beneficiat de peste 40 de miliarde de euro din fonduri europene, care au contribuit semnificativ la dezvoltarea infrastructurii, educației și sănătății.
În rândul votanților celor mai vulnerabili, lipsa informațiilor despre progresele economice reduce deschiderea către valorile democratice și europene.
Din punct de vedere economic, doar 18% dintre români consideră că situația financiară a familiei lor s-a îmbunătățit față de anul trecut, o cifră care reflectă un pesimism constant.
