Jocurile de noroc în România reprezintă una dintre cele mai mari afaceri la nivel european din toate punctele de vedere. Statul român încasează sume uriașe din taxele și impozitele colectate de la firmele specializate. Mai mult, țara noastră a devenit un adevărat El Dorado pentru multinaționalele din domeniul gambling-ului, însă pe piață au luat un avânt considerabil și firmele naționale.
Din păcate, mulți oameni au de suferit din cauza acestui viciul, și anume cei care visează la o îmbogățire naivă și rapidă. Mai există însă categoria jucătorilor „profesioniști”, care și-au făcut din jucatul la slot-uri și pariuri sportive un al doilea job.
Situația din Sibiu nu diferă absolut deloc față de restul României. Asistăm la adevărate drame în familiile sibiene, în condițiile în care oameni de aproape toate vârstele joacă și pierd constant „la păcănele”. România se află pe locul 5 la nivel european în topul taxelor colectate de stat din industria jocurilor de noroc. La Sibiu, o pondere de peste 90% din totalul banilor colectați de Fisc rezultă din activitatea unui singur agent economic.
În Sibiu, avem aproximativ 50 de operatori care „livrează iluzii”
Pentru a afla cum stăm din punct de vedere al jocurilor de noroc în județ, adică ce sume se învârt în această industrie locală, cum evoluează acest fenomen, ce sume încasează fiscul sibian din această activitate, ce repercusiuni are acest viciu asupra sibienilor, am făcut o analiză în urma datelor și statisticilor pe care le-am solicitat instituțiilor locale, regionale și Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc – ONJN. Totodată, am stat de vorbă și cu specialiști care încearcă să readucă pe linia de plutire sibienii care au căzut victime acestei pasiuni.
Potrivit datelor transmise de OJCN, organismul guvernamental care reglementează industria jocurilor de noroc în România, rezultă că în municipiul Sibiu există aproape 400 de spații destinate jocurilor de noroc, iar la nivel de județ numărul acestora este dublu.
„Conform evidenţelor instituţiei noastre, pe raza teritorială a judetului Sibiu, în prezent, își desfășoară activitatea un număr de 47 operatori economici, ce dețin licență de organizare a jocurilor de noroc și autorizaţie de exploatare a jocurilor de noroc, acordate în conformitate cu dispozițile O.U.G. nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, cu modificările și completările ulterioare şi ale H.G. nr. 111/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de punere în aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc și pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 298/2013 privind organizarea și funcţionarea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc, pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 870/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare Ordonanţei de urgență a Guvernului nr. 77/2009 și pentru abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 870/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, cu modificările și completările ulterioare, într-un număr de 794 spații de exploatare.
Totodată, precizăm că în Municipiul Sibiu își desfășoară activitatea un număr de 40 operatori economici – organizatori de jocuri de noroc, într-un număr de 354 spații de exploatare.
Menţionăm faptul că, în cadrul aceluiași punct de lucru își pot desfăşura activitatea, în comun, un organizator de jocuri de noroc tip pariuri în cotă fixă și un organizator de jocuri de noroc tip slot-machine, ambii organizatori având obligația înregistrării spatiului de joc ca punct de lucru, conform legii”, este răspunsul conducerii OJCN, la solicitarea Sibiu 100%. Președintele Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc este sibianul Gheorghe Gabriel Gheorghe.
Potrivit legii care reglementează jocurile de noroc, există și câteva norme de aplicare clare. „Referitor la existenţa unei norme legale raportate la populație, arătăm aceea că, articolul 15 alin. (2) lit. b’ din O.U.G, nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, cu modificările și completările ulterioare, prevede următoarele: «Spațiul propus, dacă are amplasate mijloace de joc tip slot-machines, astfel cum sunt acestea definite în art. 10 alin. (1) lit. e), trebuie să se afle într-o unitate administrativ-teritorială de tip comună, oraş sau municipiu, cu o populatie după domiciliu mai mare de 15.000 de locuitori (…)». Prin urmare, mijloacele de joc tip slot-machine pot fi exploatate de către organizatorii de jocuri de noroc numai în localităţi care au populaţie mai mare de 15.000 locuitori”, se arată în informațiile transmise de ONJN.
Amenzi ONJN de un milion de lei în 3 ani
Și în industria jocurilor de noroc există agenți economici care duc la limita legii această activitate, în sensul de a eluda Fiscul român. Iată cum se prezintă o situație a sancțiunilor și amenzilor date în județul Sibiu, în acest sens.
„În ceea ce privește valoarea amenzilor aplicate în ultimi 3 ani în judeţul Sibiu, vă comunicăm că structura de specialitate din cadrul Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc a aplicat, în utimi 3 ani, sancţiuni contravenţionale în cuantum de 1.065.000 lei, pentru nerespectarea normelor legale în vigoare, incidente în materia organizări și desfășurării jocurilor de noroc.
Totodată, dorim să menţionăm faptul că informații utile privind activitățile de organizare și exploatare a jocurilor de noroc, pot fi consultate prin accesarea portalului O.N.J.N., disponibil la adresa web: https://portal.onin.gov.ro/, Subliniem faptul că baza de date a institutiei noastre este permanent actualizată, având în vedere dinamica extrem de activă a domeniului jocurilor de noroc”, susțin reprezentanții forului guvernamental. Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc are organizat la nivelul Regiunii Centru, unde este inclus și județul Sibiu, Serviciul Teritorial Centru -SIBIU, cu sediul principal la Sibiu, Str. Calea Dumbrăvii nr.17, etaj 1 camera 701, practic, în sediul Administraţiei Judeţene a Finanțelor Publice Sibiu.
Care sunt atribuțiile Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc?
Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc sau ONJN este o instituție în subordinea Ministerului Finanțelor Publice. A fost înființat în luna aprilie 2013, prin Ordonanța de Urgenta nr. 20/2013. În acest fel Guvernul României a promovat un principiu european care permite gestionarea unică a domeniului jocurilor de noroc în România, fiind pentru prima oară când autorizarea, controlul și monitorizarea jocurilor de noroc sunt realizate de o singură instituție. Oficiul autorizează operatorii locali de jocuri de noroc tradiționale.
De asemenea, autorizează și monitorizează jocurile de noroc online care au ca destinație jucătorii români. Principalele direcții de acțiune avute în vedere de oficiu sunt: reglementarea jocurilor de noroc tradiționale și online, implementare principiilor privind jocul responsabil, protecția consumatorilor și a grupurilor vulnerabile, aplicarea de măsuri ferme de stopare a activităților ilegale privind ordinea și securitatea publica (fraude în domeniul jocurilor de noroc, furturi de identitate și spălarea banilor).
Ce sume s-au încasat de către Fiscul sibian din jocurile de noroc? Un singur agent economic sibian are o pondere de 90%. Cifre de afaceri de 200 milioane de lei pe an
Impactul finanicar al jocurilor de noroc în județul Sibiu este unul semnificativ, așa reiese din datele oficiale ale fiscului sibian. În acest sens, ne-am adresat Direcției Generale Regională a Finanțelor Publice Brașov, instituție care coordonează și activitatea Administraţiei Judeţene a Finanțelor Publice Sibiu.
„Administrația Judeţeană a Finanțelor Publice Sibiu, în calitate de organ fiscal competent, prin adresa cu nr. SBG_DEX 1.352/1.484 din data de 03 februarie 2025, ne-a comunicat următoarele cu privire la situaţia cu cifra de afaceri a contribuabililor organizatorí de jocuri de noroc și încasările aferente acestei activităţi:
2022 – cifra de afaceri: 251,34 milioane de lei, sume încasate: 74,03 milioane de lei
2023 – cifra de afaceri: 190,89 milioane de lei, sume încasate: 67,22 milioane de lei
2024 – nu au fost depuse situațiile financiare aferente anului 2024, sume încasate: 61,91 milioane de lei
Totodată, precizăm că o pondere de peste 90% din total rezultă din activitatea unui
singur contribuabil”, se precizează în informarea realizată de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov, la solicitarea ziarului Sibiu 100%.
Ce fac autoritățile? Deputatul Raluca Turcan, temă în campania electorală
Industria jocurilor de noroc, dar și problemele pe care le creează aceasta dependenților, este o problemă cunoscută în societatea sibiană. Singura care a adus până acum această situație în spațiul public sibian este președintele PNL Sibiu, deputatul Raluca Turcan, care în același timp este și vicepreședintele Camerei Deputaților în actuala legislatură.
În campania electorală din luna decembrie 2024, și-a sumat că va lansa după alegeri un set de inițiative în direcții esențiale pentru sibieni, cum ar fi îmbunătățirea reglementărilor cu privire la jocurile de noroc și inițierea de măsuri privind combaterea dependenței.
„Cele mai multe tranzacții cu cardul din România sunt în zona jocurilor de noroc. Pariurile, jocurile de noroc, cazinourile online au devenit preocupări toxice majore în viața multor români, a multor sibieni. Iar dacă tranzacțiile cu cardul dovedesc că domeniul este fiscalizat, numărul acestora dovedește pericolul unor dependențe: tineri care cad în capcană, adulți care își joacă salariile, se împrumută și își pierd casele… La cererea oamenilor, PNL Sibiu va iniția un proiect de măsuri prin care tot acest fenomen să fie prevenit și ținut sub control”, a susținut Raluca Turcan. Deocamdată, nu a mai revenit pe subiectul acestei teme în spațiul public.
Ce spun psihologii
Iată cum stau lucrurile din prisma specialiștilor sibieni care lucrează cu persoanele dependente de jocurile de noroc.
„Nu voi apela la o abordare științifică și nici la litera cărții, voi vorbi din experiența mea de psihoterapeut, din cabinet, alături de clienții care au ales să își deschidă sufletele în fața mea. De cele mai multe ori, oamenii vorbesc destul de greu despre dependența de jocuri de noroc. Majoritatea vin la îndemnul familiilor, mai puțini din proprie inițiativă, motiv pentru care sunt cazuri în care renunță după câteva ședințe de psihoterapie.
Primul pas este conștientizarea dependenței, apoi solicitarea ajutorului. Să ceri ajutorul înseamnă să ai curaj, să îți asumi propria vulnerabilitate, în niciun caz nu este o slăbiciune așa cum mulți consideră. Fenomenul dependenței de jocurile de noroc este unul îngrijorător și încurajat de tot ceea ce înseamnă media, rețele de socializare. Știm cu toții câte reclame se vehiculează peste tot și sub toate formele.
Împătimiții de pariuri sportive fac adevărate campanii pe Tik Tok, Instagram etc. Dependența de jocuri de noroc nu are vârstă. Am avut clienți adolescenți, dar și persoane care se apropiau de 60 de ani. Dependența de jocuri de noroc nu ține cont de pregătirea academică sau de clasa socială de proveniență. În demersurile psihoterapeutice am apelat de fiecare dată la susținerea familiilor persoanelor dependente. Este nevoie de o echipă pentru a depășii dependența, de acceptare, de iubire necondiționată.
Am lucrat cu conștientizările, gândurile, emoțiile și resursele clienților pentru a putea schimba comportamentele nesănătoase, disfuncționale cu unele sănătoase, funcționale. Au reușit cei care au rămas consecvenți, activi în procesul psihoterapeutic. Chiar se poate depăși dependența de jocuri de noroc! Cu multă muncă, onestitate, răbdare, încredere și nu în ultimul rând cu susținerea familiilor. Cu toții avem nevoie de ajutor, într-un fel sau altul, mai devreme sau mai târziu!
Într-un demers psihoterapeutic nu ești judecat sau etichetat, ești validat, susținut, ascultat, îndrumat, relația fiind una confidențială și concretă între client și psihoterapeut, printr-o implicare activă și conștientă”, susține psiholog-psihoterapeut Daniela Lovin-Dragomir.
„Totul începe de la golurile din viața noastră”
Psihologul sibian Andrei Iordăchescu atenționează, la rândul său. „Din punctul meu de vedere, o persoană care are ca viciu jocurile de noroc, nu devine dependentă de pierderea sau câștigul propriu-zis, ci de senzațiile oferite de respectivele procese. Deși trecută cu vederea, foarte importantă este acea senzație de încordare ce definește momentul dintre inițializarea jocului și rezultat.
În momentul în care apasă, spre exemplu, pe butoanele de la aparat, acea persoană intră într-o stare de încordare ce poate avea ca efect producerea de adrenalină, fapt care înlesnește dependența de acea activitate. În momentul în care persoana în cauză câstigă, creierul este inundat de dopamină.
Acest hormon este eliberat atunci când primim o recompensă și experimentam plăcere. Însă momentele în care se câștigă la jocurile de noroc sunt rare, prin urmare ca și durată reprezintă o foarte mică parte din jocul propriu-zis, așadar nu explozia de dopamină este dominantă, ci senzația de încordare pe parcursul căreia se eliberează adrenalina. Așa se explică faptul că, chiar și atunci când va câștiga sume mari, persoana în cauză, tot nu o se va opri din jucat. Deoarece nu câștigul este problema, ci respectivele senzații de care devine dependent fără să-și dea seama. Sigur că un câștig consistent, însoțit de dopamina de rigoare este cel mai râvnit la nivel conștient, însă adesea, la nivel subconștient, adrenalina eliberată în momentele precedente câștigului (sau al pierderii) este cel puțin la fel de râvnită.
Personal, nu am întâlnit niciun caz de dependență de jocuri de noroc în rândul oamenilor care au un bun echilibru psiho-emoțional și perspective sănătoase de viitor. Este ca si cum, în lipsa fericirii, am încerca să o înlocuim cu un substitut mai accesibil, cu efect de moment si anume satisfacția. Așadar, trebuie să ne întrebăm: «Care goluri din viața respectivei persoane încearcă să le umple la nivel simbolic jocurile de noroc?»”, explică psihologul.
Legea autoexcluderii
Numărul cazurilor de acest gen este în scădere, spune psihologul, odată cu legea autoexcluderii (ne referim la Ordonanța de urgență 82/2023, actualizată in 2025), care permite persoanelor să completeze o cerere scrisă pentru a fi excluși pentru o anumită perioadă, sau definitiv, din toate locațiile din Romania unde se prestează activități de jocuri de noroc. Chiar și având posibilitatea de a se autoexclude însă, mulți dintre cei care joacă ezită să o facă, iar aici intervine psihoterapia în a-i susține în acest demers, iar unde este cazul în a le oferi soluții practice în acest sens.
Andrei spune că putem trata această dependență prin psihoterapie, însă există cazuri rare unde este necesară și medicamentația. De multe ori persoana dependentă dezvoltă și alte probleme cum ar fi depresia și anxietatea. Adesea medicația este mai degrabă adresată acestor probleme ce apar odată cu dependența. „Este esențial ca familia să-l sprijine pe dependent. Dacă este vorba de datorii și adesea este vorba de acestea, atunci familia ar putea (cel puțin în prima fază) să contribuie la achitarea lor, desigur de comun acord și ca parte a unui plan bine stabilit ce implică responsabilizarea lui. În acest fel, dependentul nu se va simți singur și într-o situație fără scăpare. Dacă familia este prea dură nu este bine, dar nici dacă este prea permisivă”, spune psihologul.
Andrei a avut pacienți suferinzi de acest viciu cu vârste între 22 si 60 de ani, din toate păturile sociale. „În rândul adolescentilor, aceste cazuri sunt mult mai rare. Dacă se întâmplă să ai acest viciu, se întâmplă mai degrabă accidental sau din curiozitate, apoi dacă pierde niște bani (adolescentul), în general, va vrea să joace în continuare pentru a-i recupera și a evita astfel o confruntare cu cei apropiați.
Dar nu putem spune că întâlnim frecvent o astfel de dependență la vârste mai fragede, iar la copii pot spune că nu am întâlnit niciunul și nici nu cred că se pune problema. Pe de alta parte sunt convins însă că sunt mulți oameni în vârstă care au această problemă. Mai ales pe măsură ce un om înaintează în vârstă cade prada rușinii și consideră că ar putea fi oarecum stigmatizat dacă și-ar expune problema, chiar dacă acest lucru ar însemna pur și simplu doar să caute ajutor. Acesta a fost cazul mai multor persoane cu statut social înalt cu vârste intre 40 si de 60 de ani”, spune psihologul Iordăchescu.
Semnare protocol de colaborare ONJN – Federația Națională a Părinților – Edupart (FNPE)
Eforturi pentru limitarea acestui flagel al societății fac și organismele guvernamentale. Principala ținta este ținerea tinerilor departe de acest fenomen. În acest sens, Federația Națională a Părinților – Edupart (FNPE) și Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) au semnat un protocol de colaborare, având ca obiectiv principal prevenirea dependenței de jocuri de noroc în rândul copiilor și adolescenților, precum și informarea și educarea părinților cu privire la riscurile asociate acestor activități.
Cătălin Viorel Nan, președintele Federației Naționale a Părinților – Edupart, a declarat: „Semnarea acestui protocol reprezintă un pas esențial în protejarea tinerilor noștri de pericolele jocurilor de noroc. Prin unirea eforturilor cu ONJN, ne propunem să implementăm programe educative și campanii de conștientizare care să ofere părinților și cadrelor didactice instrumentele necesare pentru a identifica și preveni comportamentele de risc. Este responsabilitatea noastră comună să asigurăm un mediu sigur și sănătos pentru dezvoltarea copiilor, iar acest parteneriat ne aduce mai aproape de atingerea acestui scop”. Protocolul stabilește direcții clare de acțiune, incluzând organizarea de ateliere educative, dezvoltarea de materiale informative și desfășurarea de campanii naționale menite să sensibilizeze opinia publică asupra efectelor negative ale jocurilor de noroc asupra tinerilor.
Gheorghe Gabriel Gheorghe, președintele ONJN, a subliniat: „Colaborarea cu EDUPART ne permite să extindem eforturile de promovare a jocului responsabil și de protecție a minorilor. Împreună, vom dezvolta inițiative care să contribuie la educarea și informarea corectă a părinților și tinerilor, prevenind astfel apariția comportamentelor adictive”. Acest parteneriat reflectă angajamentul ambelor organizații de a contribui la bunăstarea tinerilor și de a crea un cadru educațional solid, care să descurajeze implicarea acestora în activități de jocuri de noroc.
Industria jocurilor de noroc din România
Românii joacă de 10 ori mai intens la pariurile și cazinourile online decât producem economic. Cheltuim online cu cardul, la jocurile de noroc online, 3,1% din cifra care se joacă pe plan mondial, în condițiile în care România reprezintă 0,33% din economia globală. Românii au cheltuit 12,5 miliarde de lei (2,5 miliarde de euro) în 2023 pentru jocurile online de noroc, potrivit ultimelor statistici. E vorba de pariuri online, cazinouri online și loterii online.
Plățile cu cardul online au ajuns la o medie de peste 4 tranzacții la jocurile de noroc online pe fiecare locuitor al României. Plățile cu cardul pentru gambling sunt, de departe, cele mai multe dintre toate plățile făcute de români, categorie triplă ca număr de tranzacții față de oricare dintre următoarele categorii, cele la magazine online, abonamente și orice alte plăți de la distanță, potrivit Hotnews.ro.
Cele 84 de milioane de tranzacții online, cu cardul, efectuate de români către industria de gambling au cumulat 12,5 miliarde de lei și au reprezentat 12,5% din totalul plăților realizate de români în 2023, informează „Gândul”. În 2023, piața globală de gambling online a fost de 84,7 miliarde de dolari (aproximativ 80 de miliarde de euro), potrivit unui studiu al Spherical Insights & Consulting.
Pe categorii, plățile online, cu cardul, făcute de români în 2023, s-au împărțit:
- 17% – „Pariuri, inclusiv bilete de loterie, jetoane pentru jocuri de cazino, pariuri off-track și pariuri la curse” – este pe primul loc din perspectiva numărului de tranzacții de plată cu cardul inițiate electronic printr-un canal la distanță (84,3 milioane de tranzacții, reprezentând 17 la sută din numărul total de asemenea tranzacții).
- 6,4% – „Instituții financiare (produse și servicii; în general, top-ups)” – 31,3 milioane de tranzacții.
- 3,1% – „Transferuri și ordine de plată” – cu 15,1 milioane de tranzacții.
Numărul de tranzacții online pentru jocurile de noroc a fost de 21% în 2023 față de 2022, românii cheltuind cu 16% mai mult de la an la an pe jocurile de noroc online. Un fenomen care crește cu 15% pe an, se dublează în 5 ani. Studiile arată că în 2025 se va atinge cifra de 100 de miliarde de euro în jocurile de noroc pe online (de la 80, în 2023). Europa de Est va fi una dintre regiunile cu cea mai mare creștere a persoanelor dependente de jocurile de noroc.
