Vineri, 5 iulie, la Teatrul Dramatic „Sică Alexandrescu” din Brașov, publicul a trăit o seară memorabilă, plină de emoție, umor și aplauze prelungite.
Sub bagheta regizorală a actorului Florin Coșuleț – actualul director al teatrului – a avut loc premiera spectacolului „Steaua fără nume”, adaptare a celebrei piese semnate de Mihail Sebastian în 1942.
Considerată cea mai solidă operă dramatică a autorului, piesa și-a păstrat prospețimea și relevanța, chiar și după mai bine de opt decenii. Vineri seara, farmecul textului și interpretările actoricești de excepție au reușit din nou să cucerească publicul brașovean, stârnind hohote de râs și momente de profundă emoție, într-un spectacol care a demonstrat că valoarea autentică rămâne mereu actuală.
Surpriza serii a fost apariția în rolul principal a actorului Cătălin Pătru, coleg al regizorului încă din anii de facultate, dar și partener de scenă la Teatrul Național „Radu Stanca” din Sibiu. Reîntâlnirea lor artistică a adus o chimie specială pe scenă, iar performanța celor doi a fost o reală încântare pentru public.
Din distribuție au făcut parte și patru elevi de liceu, ale căror interpretări s-au ridicat la nivelul așteptărilor, completând cu prospețime și autenticitate o echipă deja valoroasă, din care au făcut parte și actori consacrați ai teatrului brașovean. Împreună, au creat o atmosferă vibrantă și profund umană, în care fiecare moment a fost trăit cu intensitate.
Florin Coșuleț a reușit să aducă un suflu nou acestei comedii clasice, semnând o regie echilibrată, sensibilă și modernă, care a pus în lumină atât nostalgia vremurilor trecute, cât și universalitatea temelor abordate de Sebastian.
O seară cu stele pe cer și pe scenă – așa ar putea fi descrisă această reușită teatrală, aplaudată la scenă deschisă de un public cald și generos. Florin Coșuleț a declarat cu emoție: „În viitor, oamenii vor veni la teatru ca la o bancă de semințe emoționale. Așa cum astăzi sunt copii care n-au cules niciodată o frăguță cu mâna lor sau nu au văzut o vacă pe pășune, tot așa, în viitor, oamenii vor veni la teatru ca să simtă. Să vadă cum e un sentiment trăit, nu doar scrollat în social media”.
