INTERVIU Prof. Emilian-Marius Novac, Inspector Școlar General al ISJ Sibiu: „Anul școlar începe cu multe provocări, dar și cu speranța că învățământul sibian va reuși să transforme criza într-o oportunitate de reformă autentică”

Mai sunt doar câteva zile până la deschiderea noului an școlar (2025-2026). Un debut marcat de un context socio-economic complicat, cu tensiuni între sindicatele școlare și structurile guvernamentale și încă multe incertitudini privind evoluția lucrurilor în sistemul public de învățământ.

Despre aceste tensiuni, atmosfera între cadrele didactice sibiene, precum și provocările noului an școlar, am discutat cu Prof. Marius-Emilian Novac, Inspector Școlar General al Inspectoratului Școlar Județean Sibiu.

„Cadrele didactice se tem că calitatea actului educațional va avea de suferit”

Anul acesta începe sub auspiciile unor variabile și tensiuni generate de noile măsuri fiscale și de reorganizare administrativă. Se iau în calcul posibile blocaje instituționale, despre creșterea normei didactice, despre profesorii suplinitori care nu vor mai avea catedre și despre profesorii titulari care vor fi în imposibilitatea de a își acoperi norma în școala în care se află. Cum stă Sibiul în acest context?

Situația din județul Sibiu reflectă pe deplin tensiunile generate la nivel național de reorganizarea rețelei școlare și de măsurile fiscal-bugetare impuse în 2025. Iată câteva aspecte esențiale care conturează tabloul local:

Reorganizări semnificative în rețeaua școlară

•          17 unități de învățământ din județul Sibiu — inclusiv școli gimnaziale, licee și grădinițe din Sibiu, Mediaș, Avrig, Cisnădie, Agnita și Rășinari — au fost comasate cu alte instituții.

•          Unitățile absorbite își pierd personalitatea juridică, devenind structuri arondate altor școli sau licee. Activitatea educațională continuă în aceleași clădiri, dar sub o nouă administrare.

•          Exemple notabile: Colegiul Tehnic „Cibinium” va prelua Liceul Tehnologic „Henri Coandă”, iar Liceul „Carol I” va integra Școala Gimnazială Nr. 10.

Impact asupra cadrelor didactice

•          Profesorii suplinitori sunt printre cei mai afectați, riscând să nu mai aibă catedre din cauza reducerii numărului de posturi disponibile.

•          Profesorii titulari se confruntă cu dificultăți în acoperirea normei didactice în școala de bază, fiind nevoiți să își completeze orele în alte unități arondate.

•          Deși reorganizarea nu presupune concedieri directe, posturile de conducere din unitățile fără personalitate juridică (ex. directori) vor fi desființate.

•          Măsurile vin ca răspuns la o criză fiscal-bugetară națională, care a impus reducerea fragmentării rețelei școlare și eficientizarea resurselor.

•          Ministerul Educației a permis ca fiecare UAT să păstreze cel puțin o unitate cu personalitate juridică, dar deciziile finale au fost luate în colaborare cu autoritățile locale și inspectoratele școlare.

Reacții din comunitate?

Directorii și profesorii din Sibiu au exprimat îngrijorări. Unii profesori se tem că reorganizarea va afecta coerența actului educațional și relația cu elevii, mai ales în comunitățile mici.

În concluzie, Sibiul se aliniază trendului național, dar cu un impact vizibil asupra stabilității instituționale și a cadrelor didactice.

Care e atmosfera în rândul cadrelor didactice?

Atmosfera în rândul cadrelor didactice din Sibiu este tensionată și marcată de incertitudine, pe fondul reorganizării rețelei școlare și al noilor măsuri fiscal-bugetare.

Sentimentul general este de frustrare și îngrijorare.

Mulți profesori se simt vulnerabili profesional, mai ales cei aflați în situație de restrângere de activitate sau care trebuie să alerge între mai multe școli pentru a-și completa norma.

Totodată, creșterea normei didactice de la 18 la 20 de ore pe săptămână este percepută ca o presiune suplimentară, mai ales în lipsa unei creșteri salariale corespunzătoare.

De aceea, cadrele didactice se tem că calitatea actului educațional va avea de suferit, din cauza fragmentării timpului și a instabilității posturilor.

Deși nu toate cadrele didactice se exprimă public, există o nemulțumire latentă care se manifestă prin:

• Participare la proteste și acțiuni sindicale.
• Mesaje transmise prin intermediul directorilor sau în cadrul ședințelor ISJ.
• Discuții în comunitățile locale despre pierderi de identitate instituțională și lipsa de predictibilitate.

„Anul școlar începe cu speranța că învățământul sibian va reuși să transforme criza într-o oportunitate de reformă autentică”

Ce așteptați de la acest an școlar pentru învățământul sibian?

Pentru învățământul sibian, anul școlar 2025–2026 se anunță ca un test de reziliență, adaptare și, sperăm, de regăsire a echilibrului. Iată câteva așteptări realiste care se conturează în acest context:

1. Stabilitate instituțională după reorganizare

• După comasările și pierderea personalității juridice a mai multor unități, se așteaptă ca școlile arondate să funcționeze coerent, fără disfuncționalități administrative.
• Directorii și profesorii speră ca noile structuri să nu afecteze identitatea educațională a școlilor absorbite, mai ales în comunitățile mici.

2. Protejarea cadrelor didactice

• Se dorește ca profesorii afectați de restrângerea de activitate să își găsească soluții viabile de completare a normei, fără să fie nevoiți să părăsească sistemul.
• Sindicatele și cadrele didactice speră ca dialogul cu autoritățile să rămână deschis, pentru a evita tensiuni suplimentare.

3. Menținerea calității educației

• În ciuda provocărilor, se așteaptă ca actul didactic să nu fie compromis, iar elevii să beneficieze de continuitate și sprijin.
• Programele precum „Școala altfel” și „Săptămâna verde” sunt privite ca oportunități de reconectare cu elevii, într-un cadru mai flexibil și creativ.

4. Accelerarea investițiilor și proiectelor europene

• Campusul profesional dual de la Sibiu, finanțat prin PNRR, este văzut ca un simbol al reformei reale: conectarea educației cu piața muncii.
• Se așteaptă simplificarea procedurilor de accesare a fondurilor europene, pentru ca școlile să poată moderniza infrastructura și dotările

5. Claritate și comunicare din partea autorităților

• Profesorii și directorii își doresc transparență în aplicarea noilor reglementări, mai ales în privința normelor didactice și a salarizării.
• Vizita ministrului Educației la Sibiu a fost percepută ca un semnal pozitiv, dar așteptările rămân ridicate în privința implementării reale a promisiunilor

Pe scurt, anul școlar începe cu multe provocări, dar și cu speranța că învățământul sibian va reuși să transforme criza într-o oportunitate de reformă autentică.

„Reorganizarea rețelei școlare și creșterea normei didactice pun presiune pe sistem”

Cum stă județul Sibiu la capitolul „ocupare cu personal calificat”, un detaliu major pentru un învățământ de calitate?

Județul Sibiu se confruntă cu provocări semnificative în ceea ce privește ocuparea posturilor didactice cu personal calificat, un aspect esențial pentru menținerea calității învățământului. Situația actuală, conform datelor oficiale din sesiunea de titularizare 2025, arată o imagine mixtă:

Situația posturilor didactice în Sibiu

• În sesiunea națională de titularizare 2025, județul Sibiu a avut un număr considerabil de posturi scoase la concurs, atât pe perioadă determinată, cât și nedeterminată.
• Repartizarea candidaților s-a făcut în ședințe publice între 31 iulie – 29 august 2025, în ordinea descrescătoare a mediilor.
• Candidații care au obținut minimum nota 7 la proba scrisă și la inspecția la clasă au fost eligibili pentru angajare pe perioadă nedeterminată.

Provocări în ocuparea cu personal calificat

• Deși există interes pentru ocuparea posturilor, nu toate catedrele au fost acoperite cu profesori titulari, ceea ce duce la menținerea unui număr de suplinitori în sistem.
• Profesorii care nu și-au putut completa norma de 20 de ore în școala de bază au fost redistribuiți în alte unități, ceea ce poate afecta continuitatea și stabilitatea în procesul educațional.
• În unele cazuri, posturile au fost ocupate de candidați care au susținut examenul în alte județe și au solicitat repartizare în Sibiu, ceea ce indică o mobilitate crescută, dar și o lipsă de resurse locale.
• Inspectoratul Școlar Județean Sibiu a organizat probe practice și inspecții speciale pentru a facilita ocuparea posturilor vacante.
• Se încearcă optimizarea mobilității cadrelor didactice prin etape succesive de repartizare, inclusiv în luna august și septembrie.
• Lista posturilor este actualizată constant, iar candidații pot consulta oportunitățile disponibile pe site-ul ISJ Sibiu sau platforma titularizare.ro.

Pe scurt, județul Sibiu face eforturi susținute pentru a acoperi posturile cu personal calificat, dar reorganizarea rețelei școlare și creșterea normei didactice pun presiune pe sistem. Calitatea învățământului depinde acum de capacitatea autorităților de a menține stabilitatea și de a atrage profesori bine pregătiți.

Aveți o experiență și o expertiză profesională care îmi permite să vă întreb: care este urgența 0 în educația românească?

Întrebarea  atinge miezul unei dezbateri esențiale. Dacă ar fi să alegem o singură „urgență zero” în educația românească, în 2025, aceasta ar fi: Reducerea abandonului școlar și reconectarea elevilor cu școala!

Aceasta nu este doar o problemă statistică, ci o criză socială cu implicații profunde. Iată de ce e prioritatea absolută!

• România are una dintre cele mai ridicate rate de abandon școlar din UE, în special în mediul rural și în rândul copiilor din comunități vulnerabile.
• Abandonul nu înseamnă doar părăsirea școlii, ci și ruperea legăturii cu educația, cu viitorul, cu șansele reale de integrare socială și profesională.
• Elevii care abandonează sunt adesea victime ale sărăciei, lipsei de sprijin familial, infrastructurii precare și a unui sistem care nu reușește să-i includă.

Ce se face? Șși ce ar trebui accelerat?

Guvernul a lansat programe precum „Școala după școală”, „Învățare remedială”, și promite o masă caldă în fiecare școală până în 2030, cu extindere la un milion de beneficiari până în 2025.

Se dorește formarea de mediatori și consilieri școlari, dar ritmul este lent, iar nevoile sunt urgente.

Se investește în transport școlar, infrastructură sportivă și burse pentru elevii din diaspora, dar impactul real depinde de implementare coerentă și rapidă.

Ce ar trebui să se întâmple imediat

Generalizarea sprijinului psihologic și social în școli, nu doar în centre urbane.

Debirocratizarea accesului la programe sociale, astfel încât elevii să nu fie pierduți în hârtii.

Reformarea curriculumului pentru a-l face mai relevant, aplicabil și conectat la viața reală.

Formarea profesorilor pentru a deveni mentori, nu doar transmițători de conținut.

Educația nu poate fi doar despre planuri-cadru și examene. Urgența zero este despre a ține copiii în școală, a-i face să se simtă văzuți, sprijiniți și parte dintr-un viitor posibil

„Aș spune că școala românească are nevoie nu doar de încredere, ci de recredibilizare”

Aveți încredere în școala românească?

Încrederea în școala românească nu e un răspuns simplu cu „da” sau „nu” — e mai degrabă o reflecție asupra unui sistem aflat într-o continuă luptă între potențial și realitate.

 Pe de o parte, există motive reale de încredere:

• Profesori dedicați, care își depășesc atribuțiile pentru a fi mentori, sprijin și modele.
• Elevi care reușesc performanțe internaționale, în ciuda resurselor limitate.
• Inițiative locale, cum e cazul unor licee din Sibiu, care inovează în pedagogie, digitalizare și parteneriate cu mediul economic.

 Pe de altă parte, sistemul se confruntă cu:

• Fragmentare instituțională, lipsă de coerență în politici și reforme care se schimbă odată cu miniștrii.
• Inechitate profundă între mediul urban și rural, între școli bine dotate și cele care încă nu au toalete în interior.
• Exodul cadrelor didactice, din cauza salarizării necompetitive și a lipsei de respect instituțional.

Aș spune că școala românească are nevoie nu doar de încredere, ci de recredibilizare. Iar asta vine din:

• Stabilitate legislativă, nu reforme cosmetice.
• Investiții reale în formarea profesorilor, nu doar în infrastructură.
• Ascultarea vocilor din teren, nu doar a celor din birouri.
• Încrederea se construiește, nu se declară. Și cred că în Sibiu, ca în multe alte locuri, există nucleele care pot fi baza unei școli românești în care să avem cu toții încredere  dacă sunt susținute, nu ignorate.

Dragi profesori,

Cu ocazia începutului de an școlar, vă transmit cele mai sincere gânduri de apreciere și încurajare. Reîntoarcerea în spațiul educațional marchează nu doar reluarea activităților didactice, ci și reafirmarea angajamentului nostru față de formarea generațiilor viitoare.

Începeți un nou capitol, cu pagini încă nescrise, pline de provocări, descoperiri și momente care vor rămâne în sufletele celor pe care îi ghidați. Sunteți arhitecții viitorului, constructorii de caractere și luminile care aprind curiozitatea în mințile tinere.

Fiecare zi în clasă este o oportunitate de a inspira, de a modela și de a transforma. Știm că nu e ușor — că uneori e nevoie de răbdare infinită, de creativitate dincolo de limite și de o inimă mare. Dar tocmai aceste calități vă fac remarcabili.

Vă doresc un an școlar plin de energie, satisfacții și bucuria de a vedea cum munca voastră prinde viață în ochii elevilor. Să aveți parte de sprijin, apreciere și momente care să vă reamintească de ce ați ales această misiune nobilă.

Mulțumim că sunteți acolo, zi de zi, cu sufletul deschis și cu mintea pregătită să semene cunoaștere.

Cu respect și admirație, pentru voi, cei care educați cu pasiune!

ISG Prof. Novac Emilian-Marius

Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.