Daniela Arnăutu
România are datorii de 1.130 miliarde de lei, ceea ce, potrivit profit.ro, înseamnă 59% din PIB.
Economia avansează lent, presiunile bugetare cresc, iar cheltuielile cu dobânzile vor ajunge, în premieră, la peste 3% din PIB.
În condițiile deteriorării accelerate a finanțelor publice și al faptului că piețele financiare au impus României costuri ridicate, în 2026 vom plăti 9,6% din PIB pentru dobânzi. Practic, România plătește cele mai mari dobânzi dintre toate statele membre UE, cu mult, de exemplu, peste Ungaria, Grecia sau Italia, deși acestea au datorii mult mai mari.
În prezent, România are unul dintre cele mai ridicate deficite din UE, estimat la 8,4% din PIB în 2025, după un nivel de 9,3% anul trecut, în termeni ESA. Asta în timp ce creșterea economică este mică, de doar 0,6% în 2025.
Austeritate și taxe mărite, pentru stabilizarea finanțelor
În acest context, România a adoptat un pachet de măsuri de austeritate, bazat în principal pe creșteri de taxe, menit să stabilizeze finanțele publice. Măsurile au fost apreciate atât de piețele financiare, cât și de Comisia Europeană, care a decis să nu propună suspendarea unor fonduri europene destinate României.
Comisia Europeană estimează, pe metodologia ESA, că România va plăti, în 2025, dobânzi în valoare de 59,5 miliarde de lei. Această cifră este mai ridicată decât cea avansată de Ministerul Finanțelor, care indică, în standard cash, plăți de circa 54 miliarde de lei. Diferențele provin din modul distinct de contabilizare a costurilor unor emisiuni de obligațiuni.
Ce înseamnă metodologia ESA
Metodologia ESA ( Sistemul European de Conturi) este standardul contabil folosit de Uniunea Europeană pentru a măsura deficitul bugetar, care se calculează pe baza unor reguli de contabilitate specifice UE, spre deosebire de metodologia națională bazată pe fluxul de numerar („cash”). ESA ia în considerare veniturile și cheltuielile în momentul în care acestea sunt datorate, nu neapărat când sunt încasate sau plătite efectiv, oferind astfel o imagine mai completă a situației financiare guvernamentale conform criteriilor UE.
Prognoze favorabile, dacă respectăm angajamentele
Prognozele indică faptul că situația ar trebui să se stabilizeze în următorii ani, dacă Guvernul României va respecta angajamentele din planul fiscal pe șapte ani convenit cu Comisia Europeană la finele anului trecut. Acesta prevede reducerea deficitului sub 3% din PIB, ceea ce ar pune gradul de îndatorare și costurile aferente împrumuturilor pe o traiectorie sustenabilă.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI




