Daniela Arnăutu
Pentru a-și consolida sustenabilitatea fiscal și a reduce vulnerabilităile macrofinanciare, este necesară aigurarea, cât mai rapidă, a stabilizării raportului datorie publică/PIB, afirmă prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, Leonardo Badea, potrivit economedia.ro.
Deficitele bugetare, o mare problemă
„În acest context, menţinerea, pe termen mediu, a unor deficite bugetare primare peste nivelul compatibil cu stabilizarea datoriei implică riscul acumulării unor necesităţi de ajustări fiscale viitoare mai ample, sub forma unor excedente primare persistente, dificil de susţinut din perspectivă economică şi instituţională.
Prin urmare, asigurarea stabilizării raportului datorie publică/PIB într-un orizont cât mai apropiat reprezintă o condiţie necesară pentru consolidarea sustenabilităţii fiscale şi pentru reducerea vulnerabilităţilor macrofinanciare din ţara noastră”, e explicat prim-viceguvernatorul BNR, Leonardo Badea, în articolul „Stabilizarea datoriei publice – implicaţii pentru nivelul adecvat al deficitului bugetar primar”.
Datoria publică, finanțată nefavorabil
Leonardo Badea mai precizează că estimările disponibile în baza de date AMECO (baza de date macroeconomică anuală a DG ECFIN a Comisiei Europene) arată că, deşi România s-ar putea plasa abia pe locul al treilea în regiune din perspectiva raportului datorie publică / PIB, condiţiile în care ţara noastră îşi poate finanţa datoria publică vor fi mai nefavorabile decât cele din Ungaria şi Polonia.
Datoria publică, peste 60% din PIB
„Întrucât România intră în această perioadă în categoria ţărilor cu o datorie publică de peste 60% din PIB, orice situare a deficitului bugetar primar peste nivelul implicit care stabilizează dinamica datoriei publice raportată la PIB ar putea crea, într-un orizont mediu de timp, situaţia în care vor trebui să existe unele ajustări viitoare de tipul unor excedente primare.
În consecinţă, obţinerea stabilizării dinamicii raportului datorie publică/PIB într-un orizont cât mai apropiat este esenţială, întrucât amânarea acestui proces ar conduce la un nivel mai ridicat al datoriei, ceea ce ar face necesare, ulterior, realizarea unor surplusuri bugetare primare, dificil de susţinut în mod persistent în lumina experienţei post-criză”, explică Leonardo Badea.
Raportul datorie/PIB va crește?
De asemenea, el precizează că la acest moment, analiza dinamicii datoriei publice indică faptul că depăşirea pragului de 60% din PIB modifică constrângerile de politică fiscală pentru România. De asemenea, Leonardo Badea atrage atenția că deficitele bugetare primare anticipate pentru perioada 2026-2027 depăşesc nivelul implicit de stabilizare, ceea ce induce o dinamică ascendentă a raportului datorie/PIB. Mai mult, prognoza pentru costurile dobânzilor arată că acestea ar fi mai mari pentru România, comparativ cu alte economii din regiune, lucru ce ar duce la o creștere a vulnerabilității fiscale și ar limita capacitatea de a acomoda creşteri ale datoriei publice.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
