Daniela Arnăutu
O tulburare de imagine corporală mai puțin cunoscută, dar tot mai prezentă în rândul adolescenților și tinerilor, începe să ridice semne de întrebare în rândul specialiștilor în sănătate mintală. Este vorba despre bigorexie, o afecțiune care afectează în special băieții și care, de cele mai multe ori, trece neobservată, avertizează experții citați de Mediafax și HuffPost.
Ce este bigorexia și cum se manifestă
Cunoscută și sub denumirea de dismorfie musculară, bigorexia reprezintă o tulburare de percepție a propriei imagini corporale. Persoanele afectate sunt convinse că nu sunt suficient de musculoase sau bine dezvoltate fizic, chiar și atunci când au un corp atletic sau vizibil tonifiat.
Afecțiunea este comparată frecvent cu anorexia, diferența majoră fiind obiectul nemulțumirii: nu greutatea corporală, ci masa musculară. Bigorexia poate duce la:
- antrenamente excesive și compulsive,
- diete restrictive sau dezechilibrate,
- consum periculos de suplimente alimentare sau steroizi anabolizanți.
În lipsa intervenției, tulburarea poate afecta grav sănătatea fizică, echilibrul emoțional și viața socială.
Adolescenții, categoria cu cel mai mare risc
Deși bigorexia poate apărea la orice vârstă, studiile arată că adolescenții și tinerii de sex masculin sunt cei mai vulnerabili. Un studiu publicat în 2019 indică faptul că peste 20% dintre băieții adolescenți au adoptat comportamente nesănătoase pentru a-și crește masa musculară.
Specialiștii atrag atenția că tulburările de alimentație și de imagine corporală la băieți sunt mult mai puțin recunoscute și diagnosticate, deși numărul internărilor în rândul bărbaților a crescut semnificativ în ultimele decenii.
De ce bigorexia rămâne, adesea, nediagnosticată
Unul dintre motivele principale pentru care bigorexia este ignorată constă în acceptarea socială a anumitor comportamente. Antrenamentele intense, controlul strict al alimentației și dorința de a avea un corp „perfect” sunt frecvent promovate în cultura fitness.
În plus, rușinea, teama de stigmatizare și lipsa informațiilor îi determină pe mulți tineri să ascundă problema. Părinții și chiar medicii pot confunda semnele timpurii cu un stil de viață disciplinat sau ambițios.
Impactul rețelelor sociale asupra imaginii corporale
Rețelele sociale joacă un rol esențial în creșterea numărului de cazuri de bigorexie. Adolescenții sunt expuși zilnic la imagini cu corpuri masculine idealizate, promovate de influenceri, sportivi sau celebrități.
Fotografiile atent editate, unghiurile favorabile, filtrele și antrenamentele profesionale creează standarde nerealiste. Comparația constantă cu aceste imagini poate duce la frustrare, nemulțumire de sine și comportamente compulsive legate de exercițiile fizice.
Ce pot face părinții și tinerii pentru prevenție
Specialiștii recomandă dialog deschis despre imaginea corporală, sănătate și influența mediului online. Părinții ar trebui să explice copiilor cum sunt construite imaginile din social media și de ce acestea nu reflectă realitatea.
Alte măsuri utile includ:
- limitarea timpului petrecut pe rețelele sociale,
- promovarea echilibrului între sport, alimentație și odihnă,
- încurajarea valorii personale, dincolo de aspectul fizic.
Semnalele de alarmă pot include exerciții fizice obsesive, reguli alimentare rigide, iritabilitate sau retragere socială. Intervenția timpurie crește șansele de recuperare și previne consecințele pe termen lung.
Specialiștii subliniază că bigorexia este o tulburare tratabilă, prin sprijin medical, nutrițional și psihologic. Recunoașterea timpurie a simptomelor poate face diferența între un stil de viață sănătos și o problemă gravă care afectează calitatea vieții adolescentului.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
