Combaterea muncii nedeclarate și adaptarea legislației muncii la realitățile economice actuale reprezintă teme centrale pe agenda autorităților. Subiectul propus de I.T.M. Sibiu pentru ședința colegiului din această lună este aliniat cu Programul de Guvernare, în special cu obiectivele stabilite pentru Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.
“Printre prioritățile asumate prin PNRR se numără combaterea fenomenului de muncă „la negru” și „la gri”, prin eliminarea formelor mascate de angajare, precum utilizarea abuzivă a microîntreprinderilor, a persoanelor fizice autorizate sau a contractelor de drepturi de autor. Totodată, este vizată revizuirea Codului muncii și a legislației dialogului social, pentru a răspunde mai eficient provocărilor actuale de pe piața muncii”, a declarat , Alexander George Wolf, inspector șef la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Sibiu.
Ce înseamnă munca nedeclarată
Munca nedeclarată, cunoscută popular drept muncă „la negru”, reprezintă orice activitate desfășurată în afara cadrului legal. Aceasta nu este înregistrată oficial, nu este fiscalizată și nu oferă protecție socială sau juridică lucrătorului, care rămâne vulnerabil în fața angajatorului.
“În județul Sibiu, acest fenomen este întâlnit în special în domenii precum construcțiile, prestările de servicii, comerțul organizat sau stradal, piețe și târguri, dar și în sectoare mai greu de controlat, precum agricultura sau exploatările forestiere. Deși există și în industrie, amploarea este mai redusă”, a precizat Adriana Lucia Faur, Compartiment Relații de Muncă în cadrul ITM Sibiu.
Riscurile majore pentru angajați
Munca nedeclarată implică numeroase dezavantaje pentru angajați, afectând direct siguranța și stabilitatea acestora. Printre cele mai importante consecințe se numără:
- lipsa salariului minim garantat și a sporurilor legale;
- absența concediilor plătite și a altor drepturi legale;
- lipsa asigurărilor sociale și medicale;
- imposibilitatea accesării indemnizațiilor (boală, maternitate, șomaj);
- lipsa dreptului la pensie;
- neacordarea echipamentelor de protecție și a condițiilor de muncă sigure;
- acces limitat la credite bancare;
- imposibilitatea participării la forme de protecție colectivă, precum sindicatele.
În esență, angajatul suportă singur toate riscurile asociate muncii, fără sprijin legal sau social.
Sancțiuni și riscuri pentru angajatori
Angajatorii care recurg la muncă nedeclarată se expun unor sancțiuni severe. Conform legislației în vigoare (Codul muncii), aceștia pot primi:
- amenzi de până la 40.000 lei pentru fiecare persoană identificată fără contract;
- amenzi de 20.000 lei pentru lipsa înregistrării în Revisal;
- sancțiuni pentru utilizarea angajaților în afara programului sau în perioada de suspendare a contractului;
- obligația de a achita contribuții restante, penalități și dobânzi;
- răspundere civilă pentru prejudiciile cauzate terților.
Pe lângă sancțiunile financiare, angajatorii riscă și scăderea competitivității pe termen lung, din cauza lipsei de loialitate și implicare a angajaților fără forme legale. În plus, aceștia creează un mediu de concurență neloială față de firmele care respectă legislația.
Necesitatea actualizării legislației muncii
Fenomenul muncii nedeclarate evidențiază nevoia unei legislații flexibile și adaptate realităților economice moderne. Revizuirea Codului muncii și întărirea mecanismelor de control sunt esențiale pentru protejarea angajaților și asigurarea unui mediu concurențial echitabil.
Combaterea muncii „la negru” nu este doar o obligație legală, ci și o condiție fundamentală pentru dezvoltarea sustenabilă a economiei și pentru creșterea calității vieții pe piața muncii din România, au concluzionat reprezentanții ITM Sibiu.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
