La patru decenii de la accidentul nuclear de pe 26 aprilie 1986, monitorizarea radiațiilor din reactorul 4 de la Cernobîl rămâne esențială. Unul dintre cei care își asumă această misiune este cercetătorul Anatoli Doroshenko, considerat de mulți drept omul cu cea mai periculoasă meserie de pe Pământ, potrivit New Scientist.
Zona reactorului distrus este încă extrem de ostilă: contaminare radioactivă ridicată, întuneric, structuri instabile și un sarcofag degradat, acoperit de o nouă structură de izolare. Cu toate acestea, accesul în interior este vital pentru a înțelege procesele care continuă în ruine, relatează Adevărul.
Misiuni cu risc major, timp limitat
Anatoli Doroshenko intră periodic în reactor pentru măsurători și probe, uneori la mai puțin de 8 metri de nucleu. Fiecare intervenție este strict planificată și contra cronometru.
„Nu există prea mult timp sigur acolo. Trebuie să știi exact ce faci și ce atingi”, explică cercetătorul. Autocontrolul este esențial: orice greșeală poate duce la contaminare.
Echipamente și riscuri permanente
În funcție de nivelul radiațiilor, sunt folosite echipamente diferite: de la mănuși și măști până la costume integrale și protecții cu plumb, care îngreunează deplasarea în spațiile înguste.
Potrivit cercetătoarei Olena Pareniuk, „cea mai importantă protecție este cunoașterea”. Specialiștii se confruntă cu coriu (material radioactiv solidificat), apă contaminată și structuri instabile.
Pericole structurale și reacții imprevizibile
Un risc major îl reprezintă structuri masive precum scutul „Elena”, de aproximativ 2200 de tone, care s-ar putea prăbuși și elibera praf radioactiv.
De asemenea, mediul intern rămâne imprevizibil: umiditatea influențează reacțiile nucleare, iar schimbările recente pot crește riscul unor incidente. Din acest motiv, monitorizarea constantă este crucială.
„Îmi asum riscurile”
Chiar și cu măsuri stricte, pericolul nu dispare.
„Știu riscurile și mă gândesc la sănătatea mea. Respectarea regulilor reduce pericolul, dar nu îl elimină complet”, spune Anatoli Doroshenko.
Munca lui rămâne esențială pentru siguranța nucleară globală și pentru înțelegerea unuia dintre cele mai periculoase locuri de pe planetă.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
