Omenirea nu se află în pericol iminent de autodistrugere în următoarele decenii, însă pe termen foarte lung riscurile cresc considerabil, avertizează fizicianul Cristian Presură într-un interviu acordat News.ro.
Potrivit acestuia, în următorii 50–70 de ani, scenariul dispariției umanității este puțin probabil.
„Omenirea nu se va autodistruge în următorii 50-70 de ani”, afirmă el. Totuși, dacă extindem perspectiva la intervale de timp de ordinul miilor sau milioanelor de ani, lucrurile se schimbă radical.
„Acest lucru devine foarte posibil dacă mărim orizontul de timp la 1.000 sau 1.000.000 de ani”.
În viziunea sa, viitorul îndepărtat ar putea aduce o civilizație umană extrem de avansată din punct de vedere tehnologic. Însă progresul cunoașterii nu garantează și maturitatea morală.
„Dacă aceste cunoştinţe nu vor fi dublate de nişte valori morale care să ţină pasul cu tehnologia, atunci e foarte probabil să ne autodistrugem”, explică fizicianul.
Această idee se leagă de celebrul Paradoxul lui Fermi, care ridică întrebarea: unde sunt toate civilizațiile extraterestre avansate? O posibilă explicație este că acestea nu au reușit să supraviețuiască propriului progres tehnologic.
În ceea ce privește explorarea spațiului, Cristian Presură subliniază limitele biologice ale omului: „Oamenii, ca indivizi cu corpuri biologice, nu vor putea niciodată să călătorească prin Univers cu viteza luminii”.
Totuși, el deschide o perspectivă speculativă: dacă tehnologia ar permite transferul conștiinței într-un suport precum o rază laser, atunci astfel de călătorii ar putea deveni posibile.
Dincolo de teme cosmice, fizicianul vorbește și despre realitățile dure ale popularizării științei. Activ pe platforme online, unde explică fenomenele științifice pe înțelesul tuturor, el recunoaște că se confruntă frecvent cu reacții ostile din partea celor care resping știința în favoarea pseudo-științei.
„Uneori aceste insulte mă afectează atât de tare încât simt nevoia să ies din casă şi să mă plimb pentru a mă linişti”, mărturisește el.
Această presiune constantă este unul dintre motivele pentru care puțini cercetători aleg să comunice activ în mediul online. „Sunt foarte mulţi oameni de ştiinţă care au încercat să popularizeze ştiinţa pe reţelele de socializare.
Asta este partea cea mai proastă: problema este de ce nu au reuşit, de ce nu au rămas? Şi sunt două motive. Primul este audienţa şi al doilea este că trebuie să faci faţă hate-ului.“
Pe lângă ostilitate, și interesul public limitat joacă un rol important. Subiectele complexe atrag mai puțini urmăritori, iar acest lucru îi obligă uneori pe creatori să simplifice excesiv conținutul.
Cristian Presură recunoaște că face și el astfel de compromisuri pentru a-și păstra audiența: pe măsură ce temele devin mai specializate, interesul publicului scade.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
