Fostul candidat la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu, a făcut o serie de afirmații cel puțin contradictorii în cursul zilei de marți.
În realitate, multe dintre afirmațiile făcute astăzi sunt false și pot fi verificate cu ușurință prin date oficiale și estimări publice.
Declarația „Va fi o criză teribilă de alimente” nu este susținută de cifrele recente. În 2025, România a înregistrat a doua cea mai bună recoltă din ultimii cinci ani.
Potrivit estimărilor Cocereal, în 2026 producția totală de cereale și oleaginoase va ajunge la 28,6 milioane de tone, ușor sub nivelul de 29,6 milioane de tone din anul precedent.
În acest context, România se menține pe locul al patrulea în Uniunea Europeană ca producție agricolă.
Afirmația „Va fi o criză teribilă de gaz” este, de asemenea, contrazisă de evoluțiile din sectorul energetic. Începând cu 2027, este programată debutarea producției în perimetrul Neptun Deep.
Acesta este estimat să genereze aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale anual, odată cu atingerea platoului de producție, ceea ce reprezintă circa 80% din consumul actual al României.
Nici afirmația „Guvernul a închis toate liniile de cărbune fără alternativă” nu este corectă. În 2026, România încă dispune de o capacitate instalată pe cărbune de aproximativ 1.700–1.900 MW net.
Deși această capacitate este în scădere față de perioada 2020–2023, ea rămâne parțial funcțională, inclusiv ca urmare a unor amânări convenite cu Uniunea Europeană în cadrul PNRR.
Declarația „Toate minele din țara românească ar trebui deschise pentru prosperitatea și binele poporului român” este infirmată de argumente economice.
Fostul ministru al Energiei, Virgil Popescu, explica: „Adevărul e simplu: cărbunele e cea mai scumpă sursă de energie. Mult mai scumpă decât hidro, gaz, nuclear sau regenerabile. Un MWh produs din lignit ajunge la 800-900 lei.
Din huilă, chiar și 2.200 lei. În timp ce energia de pe piață costă doar 400-600 lei/MWh. Dacă revenim la cărbune, prețul energiei crește pentru toată lumea – și pentru familii, și pentru industrie”.
Afirmația potrivit căreia „România s-a împrumutat la Comisia Europeană de 16,8 miliarde de euro cu dobândă de 3% pe 30 de ani prin programul SAFE pentru proiecte militare” este doar parțial adevărată.
În realitate, termenul de rambursare este de 45 de ani, cu o perioadă de grație de zece ani în care nu se rambursează principalul. Dobânda este de „maximum” 3%, iar nivelul final depinde de condițiile pieței la momentul emiterii obligațiunilor de către Uniunea Europeană.
Nici afirmația „Energia este de cinci ori mai scumpă” nu corespunde realității. Prețul energiei electrice a crescut cu aproximativ 57% de la an la an, nu de cinci ori, ceea ce ar fi însemnat o creștere de 500%.
În final, este complet falsă declarația că „Multinaționalele din România pleacă din țară anual cu cel puțin trei bugete ale României”.
Bugetul României în 2025 s-a situat la aproximativ 662–680 de miliarde de lei venituri și peste 800 de miliarde de lei cheltuieli.
Afirmația ar implica repatrierea unor sume de ordinul trilioanelor de lei anual, adică de două-trei ori bugetul total al statului, lucru care depășește cu mult orice estimare realistă a profiturilor private generate în România.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
