Patronatul Furnizorilor Privați de Servicii Sociale (PFPSS) și Asociația Directorilor Instituțiilor pentru Vârstnici (ADIV) avertizează că România se apropie de un „colaps social și medical” în sistemul de îngrijire a persoanelor vârstnice și cu dizabilități. Organizațiile susțin că modificările legislative adoptate în ultimii ani au crescut costurile de funcționare ale centrelor licențiate și au împins o parte dintre furnizori în afara sistemului monitorizat de stat.
Furnizorii cer un moratoriu asupra noilor restricții
Într-o scrisoare deschisă adresată autorităților, PFPSS și ADIV solicită suspendarea adoptării unor noi măsuri restrictive până la evaluarea impactului schimbărilor legislative introduse în 2024. Totodată, cele două organizații cer ca furnizorii privați licențiați să fie incluși în grupurile de lucru care pregătesc reforma sistemului de servicii sociale, relatează Mediafax.
Reprezentanții acestora susțin că măsurile adoptate după scandalurile din centrele pentru vârstnici au urmărit creșterea siguranței beneficiarilor, însă au avut și efecte nedorite.
„În loc de mai mult control, statul a ajuns să vadă mai puțin”, se arată în document, făcând referire la situațiile în care unii operatori au renunțat la statutul de furnizori de servicii sociale și au trecut la alte forme de activitate care nu mai sunt monitorizate de inspectorii sociali.
Apelul vine după scandalul centrelor neautorizate din Bihor
Solicitările organizațiilor apar în contextul cazului centrelor neautorizate din județul Bihor, unde autoritățile au identificat 409 persoane vulnerabile.
Potrivit Ministerului Muncii, 394 dintre beneficiari au fost relocați în 76 de servicii sociale din 20 de județe, iar alți 15 au fost transferați în unități medicale. Ulterior, unul dintre beneficiarii relocați a decedat.
Ministerul a dispus verificări săptămânale în centrele care au preluat persoanele relocate și pregătește o hotărâre de Guvern prin care vor fi alocate peste 19 milioane de lei pentru acoperirea costurilor de îngrijire până la finalul anului.
PFPSS și ADIV afirmă că susțin controalele și sancționarea centrelor ilegale, însă avertizează că noile obligații administrative impuse tuturor furnizorilor licențiați nu reprezintă soluția.
Studiu: costul minim al unui loc într-un centru licențiat depășește 6.100 de lei pe lună
Scrisoarea este însoțită de un studiu privind costurile reale de funcționare ale unui centru privat cu 50 de locuri și un grad de ocupare de 92%.
Potrivit calculelor, costul mediu de îngrijire ajunge la 6.113 lei lunar pentru fiecare beneficiar, fără includerea unui profit.
Cea mai mare parte a sumei este reprezentată de cheltuielile cu personalul, estimate la aproximativ 2.900 de lei pentru fiecare rezident. Restul costurilor acoperă serviciile externalizate, întreținerea clădirii, utilitățile, consumabilele medicale, mentenanța și obligațiile administrative.
Autorii studiului estimează că, în cele mai favorabile condiții, costul nu poate coborî sub aproximativ 5.700 de lei pe lună. În cazul unui centru nou, care funcționează la doar 60-70% din capacitate, costurile reale pot urca între 7.500 și 8.800 de lei pentru fiecare beneficiar.
Pensiile nu acoperă costurile unui cămin privat
Organizațiile compară aceste costuri cu nivelul actual al pensiilor din România.
Potrivit datelor prezentate, pensia medie este de 2.782 de lei, iar pensia medie pentru limită de vârstă ajunge la 3.113 lei, mult sub costul unui loc într-un centru licențiat.
În opinia furnizorilor, această diferență creează un adevărat „gol de acces”, în care persoanele cu venituri medii nu beneficiază de locuri în căminele publice, dar nici nu își permit costurile unui centru privat autorizat.
Reprezentanții sectorului avertizează că această situație poate împinge familiile către centre improvizate, mai ieftine, care funcționează fără licență și fără monitorizarea autorităților.
Furnizorii cer separarea licențierii sociale de autorizația ISU
Una dintre principalele revendicări vizează procedura de autorizare.
PFPSS și ADIV solicită ca licența de furnizor de servicii sociale să nu fie retrasă automat în lipsa autorizației de securitate la incendiu emisă de ISU.
Organizațiile precizează că nu cer eliminarea normelor privind prevenirea incendiilor, ci introducerea unor perioade de tranziție de doi până la trei ani pentru clădirile vechi, care nu pot fi adaptate imediat cerințelor actuale.
Ca măsuri compensatorii, acestea propun instalarea de sisteme complete de detectare a incendiilor, hidranți, rezerve de apă, instruirea personalului și organizarea periodică a exercițiilor de evacuare, în colaborare cu DSU și IGSU.
Vouchere pentru beneficiari și clasificarea centrelor
Printre propunerile înaintate autorităților se numără și clasificarea căminelor pentru vârstnici pe niveluri de servicii, după un model similar celui utilizat în industria hotelieră.
Astfel, toate centrele ar urma să respecte aceleași standarde obligatorii privind siguranța, igiena, alimentația și drepturile beneficiarilor, în timp ce nivelul de confort și serviciile suplimentare ar putea fi diferențiate.
De asemenea, furnizorii propun introducerea unui sistem de vouchere sau coplată, bazat pe principiul „banul urmează beneficiarul”, astfel încât persoanele vulnerabile să poată alege centrul licențiat în care doresc să fie îngrijite, iar finanțarea publică să fie direcționată către furnizorul selectat.
Organizațiile mai solicită simplificarea și digitalizarea procesului de licențiere, eliminarea documentelor redundante, reguli unitare pentru toate formele de organizare și o mai bună coordonare între Ministerul Muncii, Ministerul Sănătății, ISU, ANSVSA și ANPC.
În final, PFPSS și ADIV transmit că România are nevoie de mai mulți furnizori licențiați, nu de mai puțini, și cer autorităților demararea urgentă a unui proces de consultare privind viitorul sistemului de îngrijire a vârstnicilor.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
