Deficitul de cont curent scade ușor, dar datoria externă depășește pragul istoric de 230 de miliarde de euro

Pe înțelesul fiecăruia: Un stat are un excedent comercial dacă exporturile sale depășesc importurile și un deficit comercial dacă importurile depășesc exporturile. Vânzările net pozitive în străinătate contribuie la un surplus de cont curent; vânzările net negative în străinătate contribuie la un deficit de cont curent

Banca Națională a României a publicat datele pentru primele cinci luni ale anului 2026, iar radiografia financiară a țării arată o realitate în nuanțe contrastante. Pe de o parte, România a reușit să își tempereze ușor deficitul de cont curent. Pe de altă parte, datoria externă totală continuă să urce în ritm alert, depășind un nou prag psihologic, în timp ce apetitul investitorilor străini dă semne vizibile de oboseală.

cum arată dinamica banilor care intră și ies din țară și unde se adâncesc vulnerabilitățile noastre economice?

Deficitul de cont curent: O ameliorare fragilă de 650 de milioane de euro

În perioada ianuarie-mai 2026, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 11.425 milioane euro. Deși cifra rămâne uriașă, ea reprezintă o îmbunătățire față de aceeași perioadă a anului trecut, când deficitul urcase la 12.075 milioane euro.

Această gură de oxigen de 650 de milioane de euro se datorează în principal modului în care am gestionat schimburile comerciale:

Bunurile importate ne costă în continuare scump: Deficitul pe zona de bunuri s-a redus ușor, cu 536 de milioane de euro, dar rămâne principala noastră vulnerabilitate, situându-se la un uriaș -13.231 milioane euro. Practic, continuăm să consumăm mult mai mult din import decât reușim să trimitem la export.

românii au cheltuit în vacanțele din afara țării cu 2.075 milioane euro mai mult decât au lăsat turiștii străini în România

Serviciile ne salvează, dar turismul ne golește buzunarele: Sectorul serviciilor a performat excelent, aducând în țară un excedent net de 5.602 milioane euro (susținut masiv de IT&C, cu un plus de 3.018 milioane euro, și de transporturi, cu 2.699 milioane euro). În schimb, turismul rămâne o gaură neagră: românii au cheltuit în vacanțele din afara țării cu 2.075 milioane euro mai mult decât au lăsat turiștii străini în România (un deficit în creștere accentuată față de cele -1.553 milioane euro din 2025).

Investițiile străine directe: Semnalul de alarmă al începutului de an

Dacă deficitul comercial s-a mai domolit, motoarele de finanțare externă privată încep să se blocheze. Investițiile străine directe au scăzut dramatic în primele cinci luni ale anului, prăbușindu-se la 2.195 milioane euro, comparativ cu cele 2.913 milioane euro atrase în aceeași perioadă din 2025.

Deși companiile străine prezente local au continuat să își reinvestească profiturile și să participe la capitalul social cu 2.540 milioane euro, scăderea generală a fost accelerată de creditele intragrup (împrumuturile luate de la companiile-mamă), care au înregistrat un sold negativ de -345 milioane euro — semn că sucursalele locale au fost obligate mai degrabă să returneze datorii către exterior decât să primească noi finanțări pentru dezvoltare.

Datoria externă totală trece de 230 de miliarde de euro

Cea mai mare presiune pe termen lung provine din acumularea accelerată de datorie. În doar cinci luni, datoria externă totală a României a crescut cu 2.451 milioane euro, atingând pragul record de 230.914 milioane euro.

Dacă privim în structură, datoria pe termen lung reprezintă grosul acestei sume:

• Datoria pe termen lung: A ajuns la 183.922 milioane euro (reprezentând 79,6% din total), în creștere cu 2,0% față de sfârșitul anului trecut. Această creștere a fost condusă aproape exclusiv de sectorul public: datoria administrației publice a urcat la 128.213 milioane euro, alimentată de emisiunile constante de titluri de stat și împrumuturi noi.
• Datoria pe termen scurt: A înregistrat o ușoară scădere de 2,4% față de finele anului precedent, stabilizându-se la 46.992 milioane euro (20,4% din total).

Cât de stabilă este, de fapt, România în fața acestor datorii?

În ciuda cifrelor absolute care pot părea alarmante, indicatorii de prudență calculați de BNR arată că macro-stabilitatea țării nu este încă în pericol iminent, dar marjele de siguranță încep să se subțieze:

• Scăderea serviciului datoriei: Rata serviciului datoriei externe pe termen lung s-a situat la 15,5% în primele cinci luni din 2026, o îmbunătățire vizibilă comparativ cu media de 18,4% înregistrată pe parcursul anului 2025.
• Rezervele valutare oferă protecție: Rezervele internaționale administrate de BNR pot acoperi în continuare 6,0 luni de importuri de bunuri și servicii, exact la același nivel stabil înregistrat la finalul anului trecut.
• Presiune pe acoperirea datoriei pe termen scurt: Gradul în care rezervele valutare de la BNR acoperă datoria externă pe termen scurt (la valoarea reziduală) a scăzut la 102,4%, comparativ cu 104,4% la 31 decembrie 2025. Deși se menține peste pragul critic de 100%, tendința de scădere arată că bufferul de siguranță al băncii centrale devine din ce în ce mai solicitat.

România reușește pentru moment să își controleze parțial excesul de consum din importuri, însă dependența crescută de finanțarea prin datorie publică și scăderea volumului de investiții străine directe atrag atenția asupra sustenabilității acestui model economic pe termen mediu.