Un proiect de lege aflat în dezbaterea Parlamentului propune transformarea profundă a modului în care românii își încălzesc locuințele. Inițiativa legislativă, depusă de deputatul PNL Sebastian Burduja, urmărește reducerea dependenței de sobele tradiționale pe lemne și încurajarea trecerii către sisteme moderne de încălzire cu emisii reduse de carbon.
Proiectul face parte din angajamentele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în cadrul reformei dedicate decarbonizării sectorului de încălzire și răcire. Documentul a primit deja aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ și se află în procedură parlamentară, relatează Mediafax.
Aproape jumătate dintre locuințele din România se încălzesc cu lemne
Potrivit datelor oficiale, aproximativ 3,5 milioane de gospodării din România folosesc lemnul de foc ca principală sursă de încălzire, ceea ce înseamnă aproape 50% din totalul locuințelor.
Cele mai multe utilizează sobe tradiționale, cu un randament energetic redus, care consumă cantități mari de lemn și generează emisii ridicate de gaze cu efect de seră.
În expunerea de motive, inițiatorii susțin că sistemul actual de încălzire reprezintă unul dintre cei mai mari consumatori de energie din România și contribuie semnificativ la poluare. Totodată, multe sisteme centralizate funcționează cu tehnologii depășite, înregistrează pierderi mari de energie și necesită investiții pentru modernizare.
Ce prevede proiectul de lege
Noua lege nu interzice sobele pe lemne, însă stabilește un cadru prin care acestea să fie înlocuite treptat, pe bază voluntară și cu sprijin financiar, cu sisteme de încălzire mai eficiente.
Printre principalele măsuri propuse se numără:
- creșterea ponderii energiei din surse regenerabile în sectorul încălzirii;
- utilizarea exclusivă a biomasei forestiere certificate și sustenabile în instalațiile care folosesc biomasă;
- introducerea unui sistem independent de verificare și trasabilitate a biomasei;
- programe de finanțare pentru înlocuirea treptată a sistemelor individuale și centralizate de încălzire;
- monitorizarea permanentă a progresului privind reducerea emisiilor și utilizarea energiei regenerabile.
Cu ce vor fi înlocuite sobele pe lemne
Proiectul stabilește o listă de soluții considerate prioritare pentru viitorul sistem de încălzire din România.
Printre acestea se numără:
- pompe de căldură;
- sisteme geotermale;
- colectoare solare;
- sisteme fotovoltaice împreună cu baterii pentru alimentarea pompelor de căldură;
- cogenerare de înaltă eficiență bazată pe surse regenerabile;
- recuperarea căldurii reziduale;
- sisteme moderne de stocare a energiei termice;
- alte tehnologii cu emisii reduse de carbon.
În anumite situații, autoritățile locale vor putea aproba instalarea unor noi sisteme pe biomasă, însă doar dacă celelalte soluții nu sunt fezabile din punct de vedere tehnic sau economic și dacă echipamentele respectă standardele europene de eficiență și utilizează exclusiv biomasă sustenabilă.
Înlocuirea sobelor nu va fi obligatorie
Un aspect important al proiectului este că proprietarii nu vor fi obligați să își schimbe sobele.
Textul legii prevede în mod expres că participarea la programele de finanțare este voluntară, iar înlocuirea sistemelor de încălzire se va realiza exclusiv la solicitarea proprietarilor.
Totuși, strategia națională urmărește eliminarea treptată, până în anul 2040, a echipamentelor mai vechi de 10 ani sau cu un randament energetic sub 65%.
Calendarul stabilit de Guvern
Proiectul stabilește obiective clare pentru înlocuirea sistemelor de încălzire:
- minimum 50.000 de unități până la 31 decembrie 2030;
- minimum 100.000 de unități până la sfârșitul anului 2035;
- minimum 250.000 de unități până la 31 decembrie 2040.
Finanțarea programelor ar urma să provină din fonduri europene și naționale, inclusiv din Fondul pentru Modernizare, Fondul Social pentru Climă, Fondul pentru Mediu, Administrația Fondului pentru Mediu și alte programe dedicate eficienței energetice.
Biomasa va trebui să fie certificată
Legea introduce și reguli stricte pentru utilizarea biomasei forestiere.
Operatorii economici care exploatează instalații de peste 7,5 MW pentru biomasă solidă sau peste 2 MW pentru biomasă gazoasă vor putea utiliza exclusiv biomasă forestieră certificabilă și sustenabilă.
Sunt considerate eligibile resturile rezultate din industria lemnului, precum rumegușul, așchiile, tocătura, capetele de bușteni și alte reziduuri provenite din procesarea materialului lemnos.
Amenzi de până la 80.000 de lei
Proiectul introduce și un regim contravențional pentru nerespectarea noilor reguli.
Amenzile propuse sunt:
- între 15.000 și 30.000 de lei pentru furnizarea de biomasă care nu respectă condițiile de sustenabilitate;
- între 25.000 și 50.000 de lei pentru utilizarea biomasei necertificate;
- între 40.000 și 80.000 de lei pentru neîndeplinirea obligațiilor de raportare de către autoritățile locale;
- între 50.000 și 80.000 de lei pentru încălcările privind raportarea și trasabilitatea biomasei.
Controalele vor fi efectuate de ANRE, Ministerul Mediului și Ministerul Dezvoltării, în funcție de tipul abaterii.
Peste 50.000 de gospodării din județul Sibiu folosesc încă lemne pentru încălzire
Datele rezultate din Recensământul Populației și Locuințelor arată că în județul Sibiu aproximativ 50.000-55.000 de gospodării utilizează combustibil solid, în principal lemne de foc, pentru încălzirea locuinței.
Cele mai afectate ar putea fi comunitățile rurale, unde peste 75-80% dintre locuințe depind exclusiv de lemn, în condițiile în care multe localități nu sunt conectate la rețeaua de gaze naturale.
În municipiile Sibiu și Mediaș predomină centralele pe gaz și sistemele electrice de încălzire, însă în cartierele periferice și în gospodăriile individuale sobele de teracotă și centralele pe lemne sunt încă utilizate frecvent.
Randamentul sobelor vechi rămâne o problemă
Potrivit studiilor realizate de Asociația Energia Inteligentă și ASFOR, majoritatea sobelor tradiționale din România funcționează cu un randament de numai 20-30%, ceea ce înseamnă un consum ridicat de lemn și pierderi importante de energie.
La rândul său, WWF România arată că dependența gospodăriilor de lemnul de foc a rămas ridicată inclusiv după crizele energetice din ultimii ani, în special în mediul rural, unde alternativele sunt limitate.
Dacă proiectul va fi adoptat în forma actuală, România va începe un proces de tranziție care se va întinde până în 2040 și care urmărește reducerea treptată a încălzirii pe bază de lemn, fără a impune obligații directe proprietarilor, dar stimulând financiar adoptarea unor sisteme moderne și mai puțin poluante.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
