Parlamentarii PSD, PNL și USR au adoptat în Comisia juridică a Camerei Deputaților un amendament care schimbă radical modul în care vor fi publicate declarațiile de avere ale demnitarilor. Documentele complete vor rămâne în posesia Agenției Naționale de Integritate (ANI), însă publicul va avea acces doar la o versiune simplificată, în care sumele exacte din conturile bancare, investițiile și alte active vor fi înlocuite cu intervale valorice. Coaliția susține că modificarea este necesară pentru punerea în aplicare a deciziei Curții Constituționale, în timp ce experții anticorupție avertizează că nivelul de transparență va scădea semnificativ.
Declarațiile complete rămân la ANI, publicul va vedea doar un rezumat
În forma adoptată de Comisia juridică, demnitarii vor continua să completeze declarațiile de avere și de interese în același format ca până acum și să le depună la Agenția Națională de Integritate. Diferența este că documentele nu vor mai fi făcute publice integral.
În locul lor, ANI va genera automat o „declarație de interese financiare”, singurul document care va putea fi consultat online. Acesta va conține doar intervale valorice pentru conturi bancare, investiții și alte active financiare, fără a mai indica sumele exacte, relatează adevarul.ro.
Modificarea legislativă urmărește punerea în acord a legislației cu decizia Curții Constituționale din 2025, prin care judecătorii au stabilit că declarațiile de avere nu mai pot include bunurile și veniturile soților sau soțiilor demnitarilor.
În timpul dezbaterilor, parlamentarii au adoptat și un amendament propus de liderul deputaților PNL, Gabriel Andronache, prin care obligația depunerii declarațiilor este extinsă și asupra consilierilor de stat, categorie omisă din proiectul inițial.
Expert anticorupție: „Este doar un rezumat al declarației de avere”
Președintele Asociației pentru Cooperare și Dezvoltare Durabilă, Radu Nicolae, consideră că introducerea noii declarații reprezintă un progres față de forma inițială a proiectului Ministerului Justiției, însă nu rezolvă problema transparenței.
„În forma adoptată de Comisia juridică a fost introdusă această declarație de interese financiare, care reprezintă, practic, un rezumat al declarației de avere și de interese. Ea conține doar niște praguri valorice generate automat de ANI, nu informațiile exacte. Faptul că această prevedere a fost reintrodusă este, totuși, un lucru bun, pentru că în proiectul transmis inițial de Ministerul Justiției nici măcar această declarație nu exista”, a declarat expertul pentru Adevărul.
Potrivit acestuia, decizia Curții Constituționale nu obliga autoritățile să reducă atât de mult transparența.
„Per ansamblu însă, soluția este una negativă. Dacă citim cu atenție decizia Curții Constituționale, observăm că, cel puțin pentru anumite categorii de demnitari, declarațiile complete de avere și de interese ar fi putut rămâne publice. Curtea nu interzice publicarea lor pentru persoanele care ocupă funcții importante în stat”, a explicat Radu Nicolae.
Expertul critică și modul în care Ministerul Justiției și ANI au elaborat proiectul, despre care spune că s-a desfășurat fără consultarea societății civile.
„Ministerul Justiției și ANI au gestionat întregul proces într-o secretomanie totală. Practic, cele două instituții s-au întâlnit și au elaborat proiectul fără nicio consultare reală. Au discutat, din câte înțeleg, cu Comisia Europeană, dar nu și cu organizațiile neguvernamentale, cu experții sau cu alte instituții interesate. Din acest motiv au ajuns la această soluție cu declarația de interese financiare. Este una dintre variantele posibile, dar cu siguranță nu cea mai bună din perspectiva transparenței și a interesului public”, a afirmat acesta.
Radu Nicolae susține că și bunurile soților demnitarilor rămân ascunse de ochii publicului și consideră că proiectul a fost adoptat într-un ritm accelerat tocmai pentru a trece rapid de etapa legislativă.
„Între miercuri și luni, când proiectul a fost votat în comisie, a fost practic imposibil să înțelegi întregul proces și să formulezi amendamente serioase, în interesul transparenței și al interesului public. Am impresia că întregul proces s-a desfășurat deliberat în această manieră. Toată secretomania și lipsa de transparență au avut scopul de a trece rapid jalonul din PNRR, fără ca cineva să mai aibă timp să formuleze propuneri constructive”, a concluzionat expertul.
Tudorel Toader: „Declarația de avere rămâne obligatorie”
Fostul ministru al Justiției și fost judecător al Curții Constituționale, Tudorel Toader, subliniază că modificările nu elimină obligația de a declara averea, ci schimbă doar regimul de publicitate al informațiilor.
El amintește că limitarea datelor făcute publice a început încă din 2013, când au fost eliminate din declarațiile publicate pe internet informații precum numele proprietarilor și adresele imobilelor.
Potrivit lui Tudorel Toader, decizia CCR din 2025 nu a eliminat obligația depunerii declarației de avere, ci doar a schimbat modalitatea de completare și publicare.
„Declarațiile de avere rămân obligatorii. Ele se depun în continuare la ANI, exclusiv în format electronic. Există un registru electronic al ANI, iar persoanele obligate completează declarația direct în sistem”, a explicat fostul ministru.
Acesta arată că decizia Curții are la bază principiul separației patrimoniilor dintre soți și protecția vieții private.
„Actualul Cod civil consacră separația patrimoniilor. Curtea Constituțională a argumentat că această soluție respectă acest principiu. Cu alte cuvinte, nu mai ești obligat să declari patrimoniul unei persoane care, din punct de vedere juridic, are un patrimoniu distinct de al tău. În același timp, Curtea a invocat și protecția vieții private”, a explicat Tudorel Toader.
Fostul judecător CCR precizează că instituțiile statului vor continua să aibă acces la toate informațiile financiare ale demnitarilor.
„Declarația de avere rămâne obligatorie. Ea se depune la ANI, iar instituțiile competente, precum ANI, ANAF sau procurorii, au în continuare acces la aceste informații. Ceea ce s-a eliminat este caracterul public al declarațiilor. Rămâne de văzut dacă forma finală a legii respectă în totalitate considerentele deciziei Curții Constituționale. În caz contrar, există riscul ca actul normativ să ajungă din nou pe masa CCR”, a concluzionat Tudorel Toader.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI



