România a rămas, începând de joi, fără producție de energie nucleară, după oprirea ambelor reactoare ale Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării. Este o situație fără precedent de la punerea în funcțiune a Unității 2 și doar a doua oară când producția nucleară este complet oprită, însă prima dată când cauza este seceta severă.
Potrivit lui Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), România are capacitatea de a trece peste această perioadă fără probleme majore în alimentarea populației și industriei, însă impactul se va vedea în creșterea importurilor de energie și în prețurile din piața angro, relatează Mediafax.
Prognoza făcută în urmă cu zece zile s-a confirmat
Într-o analiză publicată pe 20 iulie, Dumitru Chisăliță avertiza că, în cazul în care seceta severă persistă încă o lună în bazinul Dunării, riscul opririi preventive a reactoarelor de la Cernavodă va crește semnificativ.
Scenariul s-a materializat treptat: marți a fost oprită Unitatea 1, iar joi și reactorul 2, după ce debitul fluviului a continuat să scadă.
Centrala de la Cernavodă, operată de Nuclearelectrica, asigură în mod normal aproximativ 20% din producția de energie electrică a României, cele două reactoare având o capacitate instalată de circa 700 MW fiecare.
România va importa mai multă energie
Expertul în energie consideră că, din perspectiva siguranței Sistemului Energetic Național, România poate depăși această perioadă dacă toate celelalte capacități de producție vor funcționa la capacitate maximă.
„Chiar dacă vom avea importuri foarte mari, probabil în orele de vârf vom ajunge la 3.000–3.200 MWh, iar producția pe gaze, cărbune și hidro va funcționa la maximum, cred că vom reuși să gestionăm situația. Va fi însă o perioadă dificilă, iar orice incident suplimentar poate deveni critic, deoarece toate capacitățile vor fi deja exploatate la limită”, explică Dumitru Chisăliță.
Prețurile energiei vor crește pe piața angro
Potrivit președintelui AEI, efectele cele mai rapide se vor vedea pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU), unde volatilitatea prețurilor va atinge niveluri record.
„Vom avea cea mai mare diferență între prețurile orare. Dacă până acum cea mai mare variație într-o singură zi era de 23 de ori între prețul minim și cel maxim, acum diferența va ajunge la aproximativ 25 de ori. Este posibil ca în zilele următoare prețurile din orele de vârf să urce și mai mult”, estimează specialistul.
Vor crește și facturile românilor?
Chiar dacă efectele nu se vor vedea imediat în facturile consumatorilor, costurile suplimentare generate de această perioadă vor fi recuperate ulterior de furnizori, avertizează Dumitru Chisăliță.
„Nu vom vedea neapărat o creștere a facturilor luna viitoare, însă această situație generează costuri importante pentru furnizori. În plus, apare și o primă de risc, astfel încât viitoarele oferte de furnizare ar putea include un preț mai mare pentru a acoperi eventuale situații similare. Nu înseamnă că toate facturile cresc imediat, dar noile contracte pot deveni mai scumpe”, explică președintele AEI.
Potrivit acestuia, dacă episoadele de secetă extremă se vor repeta și în anii următori, presiunea asupra costurilor din piața energiei va deveni tot mai mare.
O situație fără precedent în ultimii 23 de ani
Este pentru prima dată în ultimele două decenii când ambele reactoare sunt oprite din cauza debitului scăzut al Dunării. Un precedent există în august 2003, când funcționa doar Unitatea 1, iar aceasta a fost oprită preventiv din același motiv.
Atunci, debitul Dunării la Baziaș a coborât la aproximativ 1.640 m³/s, iar nivelul apei la Cernavodă a făcut imposibilă alimentarea normală a sistemului de răcire al reactorului. Reactorul a fost repornit după aproape o lună, odată cu revenirea nivelului apei.
În urma acelui episod, Nuclearelectrica a investit în modernizarea sistemelor de captare și răcire și a introdus noi praguri operaționale pentru funcționarea centralei.
Seceta din 2026 poate depăși recordurile istorice
Dumitru Chisăliță avertizează că situația actuală este chiar mai gravă decât cea din 2003.
„Am estimat că vom ajunge la nivelurile minime istorice ale Dunării din 1985, când debitul la Baziaș a fost de aproximativ 1.400 m³/s. În prezent suntem în jurul valorii de 1.600 m³/s, iar dacă luna august va rămâne la fel de secetoasă, este foarte probabil să atingem din nou acele minime istorice”, concluzionează președintele Asociației Energia Inteligentă.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
