119 orașe nu respectă criteriul legal de populație. 432 de comune sunt sub pragul prevăzut de lege.

Peste 500 de localități din România nu mai îndeplinesc criteriile demografice prevăzute de lege pentru statutul pe care îl au.

Datele centralizate de Newsweek, pe baza unui raport al Curții de Conturi, arată o situație care ridică semne serioase de întrebare asupra actualei organizări administrativ-teritoriale a țării.

În 2023, 119 orașe aveau mai puțin de 10.000 de locuitori, deși acesta este criteriul demografic minim prevăzut de lege pentru această categorie.

Cele 119 localități reprezintă 55% din totalul celor 216 orașe.

Problema nu se oprește aici. Alte 432 de comune, reprezentând 15% din totalul comunelor, nu îndeplineau criteriul demografic prevăzut pentru unitățile administrativ-teritoriale din mediul rural.

119 orașe au sub 10.000 de locuitori

Raportul Curții de Conturi evidențiază discrepanța dintre situația prevăzută de lege și realitatea demografică.

„La nivelul anului 2023, un număr de 119 orașe nu îndeplineau criteriul demografic de minimum 10.000 de locuitori.”

Este vorba despre mai mult de jumătate dintre orașele României: 119 din 216.

Practic, statutul de oraș este păstrat de numeroase localități care nu mai ating pragul demografic stabilit de legislație.

432 de comune sunt sub pragul legal

Situația este similară în mediul rural.

Conform datelor prezentate de Curtea de Conturi, 432 de comune, adică 15% din numărul total de comune, nu îndeplineau criteriul demografic.

Legea nr. 351/2001 privind amenajarea teritoriului național stabilește un prag de cel puțin 1.500 de locuitori pentru înființarea sau recunoașterea unei comune ca unitate administrativ-teritorială de bază în mediul rural.

„Conform Legii nr. 351/2001 privind amenajarea teritoriului național, o comună în România trebuie să aibă un număr de cel puțin 1.500 de locuitori pentru a fi înființată sau recunoscută ca unitate administrativ-teritorială de bază în mediul rural”, potrivit raportului Curții de Conturi.

Localitățile mici au și probleme economice mai mari

Datele analizate indică o legătură între dimensiunea demografică a unei localități și capacitatea acesteia de dezvoltare.

Curtea de Conturi arată că localitățile cu mai mulți locuitori au, în general, o pondere mai mare a populației active.

„Astfel, ponderea populației active crește de la 35% în comunele cu o populație sub 1.500 de locuitori, la 40%, în comunele cu o populație cuprinsă între 5.000 și 10.000 de locuitori, procent apropiat de cel al orașelor mici (42%) situate în același prag de populație”, arată Curtea de Conturi.

Problema demografică se transformă astfel într-una economică și administrativă.

O populație mai redusă înseamnă, în multe cazuri, o bază mai mică de contribuabili, mai puțină forță de muncă și o capacitate mai redusă de a susține financiar administrația locală.

Peste jumătate dintre comune au dezvoltare redusă sau moderată

Raportul indică și nivelul de dezvoltare al comunelor din România.

„Populația influențează în mod direct dezvoltarea UAT-urilor (unități administrativ teritoriale n.red.), în special în cazul comunelor.”

Iar cifrele sunt semnificative.

Din totalul de 2.861 de comune, 55%-adică 1.601 de comune-au înregistrat un indice de dezvoltare redus sau moderat.

Cu alte cuvinte, mai mult de jumătate dintre comunele României se află în această categorie.

84% dintre comune nu se pot finanța singure

Una dintre cele mai importante concluzii privește capacitatea administrațiilor locale de a-și susține propriile cheltuieli.

Potrivit datelor prezentate, 84% dintre comune, respectiv 2.404 din total, nu se pot finanța singure și au nevoie anual de bani de la bugetul de stat.

Situația arată amploarea dependenței administrațiilor locale de finanțarea centrală.

Problema nu este însă exclusiv rurală.

În cazul orașelor, 26%-peste 60 de localități-au nevoie, de asemenea, de bani de la bugetul de stat.

România are o problemă administrativă și demografică

Cifrele conturează o situație dificil de ignorat: sute de unități administrativ-teritoriale au ajuns să nu mai respecte criteriile demografice pe baza cărora au fost înființate sau încadrate.

În același timp, foarte multe dintre acestea au o capacitate financiară redusă și depind de transferuri de la bugetul central.

Datele ridică astfel o întrebare majoră pentru administrația românească: mai poate fi menținută actuala hartă administrativ-teritorială în condițiile în care populația a scăzut, iar sute de localități nu mai ating pragurile demografice prevăzute de lege?

Raportul Curții de Conturi arată dimensiunea problemei: 119 orașe sub pragul de 10.000 de locuitori, 432 de comune sub criteriul demografic, 2.404 comune dependente de bani de la buget și peste 60 de orașe care au nevoie de finanțare de la stat.

Problema nu mai este doar una statistică. Este una care ține de modul în care România își organizează, finanțează și administrează localitățile.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007