Opt ani de luptă împotriva risipei alimentare au transformat un proiect pornit cu o mână de voluntari într-o rețea regională care sprijină peste 31.000 de oameni. Iar Sibiul se află în această poveste. Banca Regională pentru Alimente Cluj, care deservește inclusiv județul Sibiu, marchează opt ani de activitate, perioadă în care cantitatea de alimente recuperate a crescut de peste 200 de ori.

În 2018, organizația începea cu un concept încă puțin cunoscut în România și cu o echipă formată exclusiv din voluntari.

În primul an erau recuperate 8,4 tone de alimente.

Opt ani mai târziu, bilanțul arată cu totul diferit: în 2025 au fost salvate 1.822 de tone de alimente, în timp ce numărul persoanelor sprijinite a ajuns la 31.022.

Rețeaua s-a extins, de asemenea, de la aproximativ 17 companii donatoare și 18 organizații partenere în primii ani la 46 de companii donatoare active și 157 de organizații nonprofit partenere.

Iar aria de intervenție include județele Cluj, Alba, Bistrița-Năsăud și Sibiu.

De la o idee aproape necunoscută la o rețea regională

La început, misiunea era simplă în aparență: alimentele care nu mai puteau fi comercializate, dar erau încă bune pentru consum, să nu ajungă la gunoi, ci la oameni care aveau nevoie de ele.

În timp, în jurul acestei idei s-a construit însă un întreg mecanism, care astăzi leagă companii, ONG-uri, voluntari și comunități.

„În august 2018, o echipă de voluntari implicați în proiectul Food Waste Combat a pus bazele Băncii Regionale pentru Alimente Cluj, pornind de la modelul Băncii pentru Alimente București.

A fost începutul unui proiect care, în opt ani, a crescut de la o inițiativă susținută de voluntari la o organizație profesionistă, cu o rețea solidă de companii donatoare și organizații nonprofit partenere și cu o infrastructură care funcționează zilnic”, spune Andreea Bobiș, președintele Băncii Regionale pentru Alimente Cluj.

Creșterea volumului de alimente recuperate este una dintre cele mai spectaculoase dovezi ale acestei transformări. De la 8,4 tone în primul an s-a ajuns la 1.822 de tone în 2025.

Dar în spatele cifrelor se află ani în care organizația a trebuit să se adapteze unor situații complet diferite.

Pandemia și războiul au testat întreaga rețea

Pandemia a schimbat radical nevoile comunităților. În 2020, cererea de sprijin alimentar a crescut rapid, iar cantitățile recuperate lunar s-au dublat.

Doi ani mai târziu, izbucnirea războiului din Ucraina a reprezentat o altă provocare pentru organizațiile implicate în sprijinirea persoanelor vulnerabile.
Inundațiile și alte situații de urgență au pus, la rândul lor, presiune pe capacitatea logistică a rețelei.

În paralel, schimbările legislative privind reducerea risipei alimentare au determinat companiile să își regândească modul în care gestionează produsele care rămân în surplus.

Pentru Banca pentru Alimente, asta a însemnat și adaptarea procedurilor și sprijinirea partenerilor în aplicarea noilor reguli.

Companiile nu mai așteaptă situațiile de urgență

Una dintre cele mai importante schimbări s-a produs în relația cu firmele care donează alimente.

Dacă în primii ani organizația trebuia să explice constant ce este o bancă pentru alimente și cum poate fi preluat surplusul în condiții de siguranță, situația s-a schimbat.

Tot mai multe companii tratează astăzi donarea surplusului ca pe o componentă firească a activității lor și a politicilor de responsabilitate socială și sustenabilitate.

„Cea mai mare schimbare de perspectivă este momentul în care suntem contactați de companii.

Nu mai suntem contactați doar în situații excepționale, când există o problemă cu un anumit lot și acesta trebuie donat urgent.

Astăzi avem parteneri care ne contactează atunci când apare un surplus și cu care construim mecanisme recurente de colaborare.

Vedem și o preocupare mai mare pentru măsurarea impactului și trasabilitatea alimentelor”, explică Andreea Bobiș.

31.022 de oameni au fost sprijiniți în 2025

Extinderea rețelei se vede cel mai clar în impactul asupra beneficiarilor.

De la aproximativ 300 de persoane sprijinite în 2018, numărul a ajuns la 31.022 în 2025.

În același timp, organizația colaborează cu 157 de organizații nonprofit, care preiau alimentele și le distribuie mai departe către comunitățile și persoanele vulnerabile.

„Nu este vorba doar despre cantitatea de alimente colectată.

În acești ani am construit, prin încercări și erori, un sistem funcțional și de încredere într-un domeniu care era aproape necunoscut.

Am învățat că rolul Băncii pentru Alimente nu este doar să colecteze și să redistribuie alimente, ci să construiască parteneriate pe termen lung, să educe, să răspundă rapid situațiilor neprevăzute și să găsească soluții într-un domeniu aflat într-o continuă schimbare”, spune Andreea Bobiș.

Sibiul, parte din rețeaua regională

Banca Regională pentru Alimente Cluj nu acționează doar în județul Cluj. Rețeaua sa acoperă și Sibiul, alături de Alba și Bistrița-Năsăud.

Astfel, surplusul alimentar recuperat de la companii poate ajunge, prin intermediul organizațiilor partenere, la persoane care au nevoie de sprijin și în comunitățile din județul Sibiu.

Extinderea regională este esențială pentru ca alimentele să poată fi preluate rapid, transportate în condiții corespunzătoare și distribuite acolo unde este nevoie de ele.

Lupta nu mai înseamnă doar salvarea alimentelor

În cei opt ani de activitate, misiunea organizației s-a extins dincolo de recuperarea produselor.

Din 2019 este organizată Colecta Națională de Alimente, prin care oamenii pot dona produse în magazinele partenere, înainte de Paște și de Crăciun.

Au fost dezvoltate și programe de educație pentru copii, tineri și adulți, în școli și companii. Temele abordate vizează risipa alimentară, consumul responsabil și valoarea hranei.

Evenimente precum Gala Recunoștinței, dedicată organizațiilor nonprofit partenere, și concursul „De la Risipă la Delicii”, unde sunt folosite ingrediente salvate de la risipă, au devenit alte forme prin care organizația încearcă să aducă împreună companiile, ONG-urile și comunitatea.

În 2025 a fost lansat și podcastul „Cu Surplusul pe Masă”, dedicat unor subiecte precum risipa alimentară, siguranța alimentară, solidaritatea și exemplele de bune practici.

1.822 de tone într-un singur an

Pentru conducerea organizației, cifrele din 2025 reprezintă mai mult decât un bilanț.

„În cei opt ani de activitate am văzut cât de mult se poate schimba o comunitate atunci când oamenii și companiile aleg să lucreze împreună.

Am pornit cu 8,4 tone de alimente recuperate în primul an și am ajuns la peste 1.800 de tone în 2025.

În spatele acestor cifre se află o echipă care a crescut, parteneriate construite în timp, ONG-uri care pot răspunde mai bine nevoilor beneficiarilor și companii care au învățat să privească surplusul alimentar ca pe o resursă care poate avea valoare pentru comunitate”, spune președintele Băncii Regionale pentru Alimente Cluj, Andreea Bobiș.

Următoarea țintă: peste 2.000 de tone

Banca Regională pentru Alimente Cluj consideră că lupta împotriva risipei este departe de a fi câștigată.

Există în continuare alimente bune pentru consum care nu ajung în sistemul de recuperare.

Unele companii nu cunosc încă posibilitatea donării, în timp ce altele percep procesul drept prea complicat.

Pe termen lung, soluția nu înseamnă doar recuperarea surplusului. Reducerea risipei presupune și o gestionare mai bună a stocurilor, planificarea comenzilor, monitorizarea pierderilor și o atenție mai mare acordată produselor cu termen scurt de valabilitate.

Pentru 2026, organizația și-a propus să depășească 2.000 de tone de alimente colectate și să consolideze rețeaua regională de organizații nonprofit.

Digitalizarea, trasabilitatea, dezvoltarea infrastructurii și extinderea programelor educaționale în școli și companii se află, de asemenea, printre priorități.

„În următorii ani vrem să facem mai mult decât să recuperăm alimente.

Vrem să contribuim la prevenirea risipei, să educăm, să sprijinim organizațiile sociale și să construim un sistem în care cât mai puține alimente bune să ajungă la gunoi.

După opt ani știm că schimbarea este posibilă. Acum avem responsabilitatea să o ducem mai departe”, transmite Andreea Bobiș.

Povestea începută în 2018 cu 8,4 tone de alimente recuperate a devenit, opt ani mai târziu, o rețea regională care conectează zeci de companii și sute de organizații pentru a transforma ceea ce altfel ar deveni risipă în hrană pentru oameni.

Iar printre comunitățile aflate în această rețea se numără și Sibiul, județ care face parte din aria regională deservită de Banca Regională pentru Alimente Cluj.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007