Debitul Dunării a coborât luni la 1.350 de metri cubi pe secundă la Porțile de Fier, cel mai redus nivel înregistrat în regimul actual de exploatare al amenajării hidrotehnice. Prognozele hidrologilor indică o nouă scădere în următoarele zile, până la aproximativ 1.300 de metri cubi pe secundă.
Debitul Dunării la intrarea în România a ajuns la 1.350 mc/s, luni, la secțiunea Baziaș, valoare care depășește în sens negativ recordul înregistrat în 2003 la Porțile de Fier. Situația este confirmată, pentru Mediafax, de Dragoș Novac, managerul sucursalei Hidrocentrale Porțile de Fier, din cadrul Hidroelectrica.
„Da, așa e, cel mai mic debit în regimul amenajat. Suntem azi la 1.350 mc/s, mai puțin decât în 2003”, a declarat Dragoș Novac, pentru Mediafax.
Potrivit acestuia, statistica debitelor afluente arată că au existat în trecut valori și mai scăzute, înainte de construirea hidrocentralelor și de amenajarea actuală a cursului Dunării. Printre acestea se numără 1.330 mc/s în 1947, 1.190 mc/s în 1902 și valori de 1.150 mc/s în 1866.
Debitul Dunării, de peste trei ori sub media lunii august
Datele Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) arată că debitul Dunării la intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, a fost în ușoară scădere în intervalul 16-17 august și a ajuns la 1.350 mc/s.
Valoarea este mult sub media multianuală pentru luna august, de aproximativ 3.900 mc/s.
Potrivit prognozei hidrologice, debitul ar urma să rămână relativ staționar până miercuri, după care este estimată o nouă scădere. Pentru intervalul joi-duminică, prognoza indică valori de aproximativ 1.300 mc/s.
„Prognoza este în scădere până la 1.310 mc/s în cinci zile. Sunt ceva ploi anunțate în bazin azi, vineri și până lunea următoare. Vedem ce aport aduc. Și eu sper să ieșim din perioada asta”, a declarat managerul sucursalei Hidrocentrale Porțile de Fier.
Scăderea debitului Dunării afectează direct producția hidroenergetică, în condițiile în care hidrocentralele Porțile de Fier reprezintă una dintre cele mai importante surse de producție de energie electrică ale României.
Debitul Dunării continuă să scadă și în zona Cernavodă
În aval de Porțile de Fier, debitele Dunării au fost, de asemenea, în scădere. Pentru următoarele zile, hidrologii estimează valori în general staționare, dar cu o tendință ușoară de diminuare.
La Cernavodă, debitul prognozat a fost de 142 mc/s în 16 august și este estimat să ajungă la 118 mc/s până pe 23 august.
Și nivelul Dunării continuă să coboare în zona Cernavodă. Potrivit prognozelor, acesta ar urma să scadă de la minus 246 de centimetri, valoarea înregistrată pe 16 august, la minus 255 de centimetri pe 23 august.
Datele din ultimele opt zile indică menținerea unei tendințe descendente, cu o scădere medie de aproximativ 1-2 centimetri pe zi.
Cernavodă, afectată de nivelul scăzut al Dunării
Nivelul foarte redus al Dunării a avut deja consecințe asupra funcționării Centralei Nucleare de la Cernavodă.
Unitatea 2 a centralei a intrat în procedura de oprire controlată după ce nivelul Dunării în zona relevantă pentru instalațiile de răcire a coborât la minus 230 de centimetri. Reactorul a fost oprit controlat joi dimineață, pe fondul condițiilor hidrologice.
Unitatea are o putere instalată de aproximativ 700 MW, iar energia care nu mai este produsă de reactor este compensată prin alte surse disponibile în sistem și prin importuri, în funcție de condițiile din piața de energie.
În mod normal, cele două reactoare de la Cernavodă, cu o capacitate instalată totală de aproximativ 1.400 MW, asigură circa 20% din producția de energie electrică a României. Hidrocentralele Porțile de Fier au, la rândul lor, o contribuție de aproximativ 10-15% în producția hidroenergetică, raportată la nivelurile multianuale.
România, în stare de alertă energetică
România se află, începând cu 1 august, în stare de alertă energetică, pe fondul reducerii disponibilului de producție din sectorul nuclear și al scăderii producției hidroenergetice.
În pofida presiunilor asupra sistemului energetic, la ora 15:46 România înregistra un excedent de producție. Consumul instantaneu era de 5.235 MW, în timp ce producția ajungea la 6.177 MW, ceea ce permitea exportul a aproximativ 942 MW.
Producția era asigurată astfel:
- Fotovoltaic: 2.935 MW, 47,53%
- Hidrocarburi: 1.171 MW, 18,96%
- Hidro: 808 MW, 13,09%
- Cărbune: 758 MW, 12,28%
- Eolian: 434 MW, 7,03%
- Biomasă: 55 MW, 0,89%
- Instalații de stocare: 14 MW, 0,23%
- Nuclear: 0 MW
Total producție: 6.177 MW.
Evoluția debitului Dunării din următoarele zile rămâne, însă, un factor important pentru producția hidroenergetică și pentru funcționarea în condiții normale a instalațiilor care depind de nivelul și debitul fluviului. Prognozele actuale indică o continuare a scăderii până în jurul valorii de 1.300-1.310 mc/s la intrarea în țară, cu posibilitatea ca ploile anunțate în bazinul Dunării să atenueze ulterior tendința descendentă.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
