România, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și Slovacia cer Comisiei Europene măsuri dedicate pentru turismul din estul Uniunii Europene, susținând că apropierea de războiul din Ucraina afectează imaginea regiunii, fluxurile de turiști și investițiile. Solicitarea vine într-un moment în care turismul european a atins noi recorduri, în timp ce România a înregistrat în 2025 una dintre cele mai mari scăderi ale înnoptărilor din UE.
Cele șapte state au transmis, pe 23 iulie, o scrisoare comună vicepreședintelui executiv al Comisiei Europene, Raffaele Fitto, și comisarului pentru Transport Durabil și Turism, Apostolos Tzitzikostas. Țările cer ca efectele economice și de imagine generate de războiul din Ucraina să fie incluse în viitoarea Strategie a UE pentru Turism Durabil, relatează Mediafax.
În document, guvernele solicită măsuri pentru îmbunătățirea conectivității, creșterea rezilienței sectorului turistic și, în special, pentru refacerea încrederii turiștilor și investitorilor în destinațiile din estul Europei.
Războiul din Ucraina afectează imaginea turismului din estul UE
Una dintre principalele probleme semnalate de cele șapte guverne este percepția externă asupra regiunilor aflate în apropierea războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.
Statele cer sprijin în special pentru întreprinderile mici și mijlocii din turism, despre care susțin că sunt afectate de scăderea încrederii internaționale și de asocierea destinațiilor din estul Uniunii Europene cu riscurile generate de conflict.
Potrivit reprezentanței Letoniei pe lângă UE, situația geopolitică a influențat fluxurile turistice, a redus încrederea investitorilor și a îngreunat accesul unor companii la finanțare.
Solicitarea celor șapte state se înscrie într-un context mai larg. În februarie 2026, Comisia Europeană a prezentat o strategie pentru regiunile estice ale Uniunii și a recunoscut că zonele apropiate de Rusia, Belarus și Ucraina se confruntă, după invazia rusă, cu investiții mai reduse, probleme demografice, costuri suplimentare de securitate și perturbări economice.
Planul Bruxelles-ului vizează nouă state: Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria. Comisia a admis inclusiv că transportul și turismul din aceste regiuni au fost afectate de noua situație geopolitică.
Turismul european stabilește recorduri, România înregistrează scăderi
Demersul este important pentru România în condițiile în care evoluția turismului românesc contrastează cu tendința generală din Uniunea Europeană.
În 2025, UE a înregistrat un nou record, de aproximativ 3,08 miliarde de înnoptări în unitățile de cazare. Numărul înnoptărilor a crescut în 24 dintre cele 27 de state membre.
România s-a numărat însă printre cele trei țări în care numărul înnoptărilor a scăzut, cu 1,7% față de 2024. Celelalte două au fost Luxemburg, cu o scădere de 2,4%, și Irlanda, cu minus 0,4%.
În schimb, Polonia, unul dintre semnatarii apelului adresat Comisiei Europene, a raportat una dintre cele mai importante creșteri din UE, de 7,2%.
Pentru România, una dintre problemele structurale rămâne dependența ridicată de turiștii români și capacitatea redusă de a atrage vizitatori internaționali.
Datele Eurostat pentru primul trimestru din 2026 arată că turiștii străini au reprezentat doar 22,4% din totalul înnoptărilor în România, una dintre cele mai mici ponderi din Uniunea Europeană. Doar Germania și Polonia se aflau la niveluri comparabile, în timp ce în Malta ponderea turiștilor străini a depășit 90%.
Există însă și un semnal pozitiv. La începutul lui 2026, numărul vizitatorilor străini din România a crescut, în timp ce turismul intern a scăzut. În primele trei luni ale anului, sosirile totale în structurile de cazare au coborât cu 5,8%, însă sosirile turiștilor străini au crescut cu aproximativ 5%.
România încă nu a recuperat complet turismul internațional de dinaintea pandemiei
Datele OECD evidențiază amploarea problemei. În 2024, aproximativ 2,4 milioane de turiști internaționali au fost cazați în structurile comerciale din România.
Numărul a fost cu 13,8% mai mare decât în anul precedent, dar a rămas sub nivelul înregistrat înaintea pandemiei.
Evoluția este diferită de cea a Uniunii Europene în ansamblu. Turismul european depășise încă din 2023 nivelul de dinaintea pandemiei, iar în 2024 numărul înnoptărilor turiștilor internaționali era cu 6,8% peste nivelul din 2019.
Ce măsuri cere România de la Comisia Europeană
Cele șapte state nu solicită, deocamdată, crearea unui fond european cu o sumă precisă. Ele cer însă introducerea unor instrumente și măsuri dedicate estului UE în viitoarea Strategie europeană pentru Turism Durabil.
Printre direcțiile propuse se numără sprijinirea IMM-urilor din turism, îmbunătățirea conexiunilor de transport, creșterea accesului la finanțare, consolidarea rezilienței destinațiilor și derularea unor campanii menite să refacă încrederea turiștilor în regiune.
Comisia Europeană lucrează în 2026 la prima Strategie a UE pentru Turism Durabil, care ar urma să pună accent pe competitivitatea sectorului, sustenabilitate, comunitățile locale și capacitatea industriei de a face față unor noi crize.
Pentru România, miza este atragerea unui număr mai mare de turiști străini într-un moment în care industria turistică europeană a depășit etapa recuperării post-pandemie și stabilește noi recorduri. În acest context, Bucureștiul și celelalte șase state din estul UE încearcă să convingă Bruxelles-ul că efectele războiului din Ucraina trebuie luate în calcul în politicile europene pentru turism.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
