Infarctul miocardic nu mai poate fi privit drept o problemă exclusivă a persoanelor în vârstă. Medicii avertizează că boala poate apărea și la oameni tineri, aparent sănătoși, iar uneori semnele sunt atât de discrete încât sunt puse pe seama unei indigestii, a oboselii sau chiar a unui atac de panică.

„Vârsta nu mai este un factor de siguranță”, atrage atenția medicul primar de medicină de urgență Tudor Ciuhodaru, care spune că a întâlnit pacienți cu infarct chiar și la 30-35 de ani.

Potrivit declarațiilor sale publice, numărul cazurilor la tineri a crescut, iar riscul este frecvent subestimat.

Durerea în piept nu este singurul semnal de alarmă

Imaginea clasică a infarctului este asociată cu o durere puternică în piept, descrisă ca presiune, strângere, arsură sau greutate, care poate iradia către umărul și brațul stâng.

Dar infarctul nu se manifestă întotdeauna atât de evident.

Pot apărea greață, vărsături, dureri abdominale sau arsuri în capul pieptului, simptome care pot fi confundate cu o problemă digestivă.

Alte persoane pot avea dureri la nivelul gâtului, umerilor, brațelor sau spatelui, puse pe seama efortului fizic ori a unor probleme osteo-articulare.

Există și simptome respiratorii sau generale: lipsă de aer, senzație de sufocare, amețeală, leșin, palpitații, oboseală bruscă ori transpirații abundente.

Tocmai aceste manifestări aparent nespecifice pot întârzia prezentarea la medic.

„Riscul de infarct este adesea subestimat”, avertizează Ciuhodaru, explicând că unele simptome sunt neglijate sau etichetate drept „atacuri de panică”.

De ce sunt vulnerabili și tinerii?

Protecția oferită cândva de vârstă este diminuată de acumularea factorilor de risc cardiovascular și de schimbările stilului de viață.

Printre factorii importanți se numără fumatul, sedentarismul, obezitatea, hipertensiunea arterială, colesterolul crescut și diabetul.

La acestea se pot adăuga stresul cronic și lipsa somnului. Unele substanțe stimulante, precum cocaina și amfetaminele, pot provoca spasme severe ale arterelor coronare.

Un rol important îl pot avea și predispozițiile genetice, inclusiv formele de colesterol foarte crescut care rămân nediagnosticate.

În plus, stilul de viață modern înseamnă pentru mulți oameni muncă în exces, somn insuficient, alimentație hiperprocesată și perioade lungi fără activitate fizică.

„La fiecare 30 de minute un român suferă un infarct”

Tudor Ciuhodaru a atras în repetate rânduri atenția asupra poverii bolilor cardiovasculare în România.

„La fiecare 30 de minute un român suferă un infarct”, este avertismentul pe care medicul l-a formulat în declarații publice.

El a menționat, de asemenea, cifra de aproximativ 40 de decese zilnic asociate infarctului miocardic și faptul că aproximativ unul din zece pacienți nu supraviețuiește.

Dincolo de cifre, mesajul medicului este unul simplu: timpul contează.

Orice suspiciune de infarct trebuie tratată ca o urgență medicală. Nu este momentul pentru a aștepta să treacă, pentru a căuta explicații pe internet sau pentru a lua medicamente „după ureche”.

„Evitați automedicația. Terapia după ureche în infarct este letală!”, avertizează Ciuhodaru.

Șapte lucruri simple care pot reduce riscul

Prevenția începe cu lucruri aparent banale, dar care pot avea un impact major asupra sănătății cardiovasculare.

Medicul recomandă:

-renunțarea la fumat;

-reducerea stresului;

-mișcare regulată;

-scăderea în greutate atunci când există exces ponderal;

-controlul tensiunii arteriale;

-efectuarea unui EKG atunci când este indicat;

-verificarea colesterolului și glicemiei.

Fumatul trebuie privit cu seriozitate, inclusiv în contextul produselor alternative cu nicotină. Iar antecedentele familiale de boli cardiovasculare sau colesterol foarte crescut reprezintă un motiv în plus pentru evaluare medicală.

„În România, prevenția este la pământ”

Ciuhodaru critică de mai mult timp lipsa unei culturi solide a prevenției și susține introducerea educației pentru sănătate și a noțiunilor de prim ajutor încă din școală.

„De ce în România prevenția e la pământ?”, a întrebat medicul într-o declarație publică, argumentând că oamenii trebuie să știe să recunoască semnele unei urgențe și să beneficieze de programe eficiente de depistare precoce.

Medicul a indicat și exemplul Norvegiei, unde, potrivit declarațiilor sale, un program desfășurat timp de 15 ani, care a încurajat evaluarea și depistarea precoce, a fost asociat cu o reducere de aproximativ 80% a incidenței bolilor cardiovasculare.

Femeile nu sunt ferite

Infarctul a fost mult timp perceput drept o problemă predominant masculină.

Realitatea este însă mai complexă, iar bolile cardiovasculare reprezintă un risc important și pentru femei.

În cazul acestora, simptomele pot fi uneori mai puțin tipice, ceea ce poate contribui la întârzierea diagnosticului.

Tocmai de aceea, o stare bruscă și neobișnuită de rău, mai ales atunci când este asociată cu dificultăți de respirație, transpirații, greață, amețeală sau durere/disconfort toracic, nu trebuie ignorată.

Nu aștepta să fii sigur

Una dintre cele mai periculoase greșeli este să aștepți ca simptomele să devină „suficient de grave” pentru a cere ajutor.

Nu trebuie să fii sigur că este infarct pentru a solicita evaluare medicală.

Dacă apar brusc durere sau presiune în piept, dificultăți de respirație, leșin, transpirații reci, greață ori dureri neobișnuite în braț, umăr, spate sau maxilar, situația trebuie evaluată de urgență.

„Chiar dacă nu sunteți sigur că aveți simptomele unui infarct miocardic este bine să consultați un medic”, subliniază Tudor Ciuhodaru.

Infarctul nu este o boală care trebuie „așteptată să treacă”. Iar faptul că ești tânăr nu este o garanție că nu ți se poate întâmpla. Recunoașterea rapidă a semnelor și intervenția medicală promptă pot face diferența.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007