AEP vrea să preia controlul asupra partidelor: instituția ar putea decide cine se înființează și cine dispare din politică.

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), condusă de social-democratul Adrian Țuțuianu, propune schimbări radicale în modul în care sunt înființate și desființate partidele politice din România.

Un proiect de lege pus în discuție transferă către AEP atribuții care, în prezent, aparțin instanțelor de judecată și, în anumite situații, Curții Constituționale.

Adrian Țuțuianu este fost ministru al Apărării în guvernul Tudose, funcție pe care a ocupat-o în 2017, după ce fusese susținut de Liviu Dragnea.

AEP ar putea decide dacă un partid primește dreptul să existe

În prezent, înființarea unui partid politic este decisă de instanța de judecată. Dizolvarea poate interveni, în funcție de situație, printr-o decizie a Curții Constituționale sau a Tribunalului București, la propunerea Ministerului Public.

Proiectul AEP schimbă fundamental acest mecanism. Instituția ar urma să analizeze cererile de înregistrare și să decidă, prin hotărâre, dacă un partid poate fi înființat.

Mai exact, proiectul prevede constituirea unor completuri formate din cinci angajați ai Autorității Electorale Permanente.

Textul propus spune că „cererile de înregistrare a partidelor politice se analizează de completuri constituite în cadrul Autorităţii Electorale Permanente, formate din 5 membri, desemnaţi prin hotărâre a Autorităţii Electorale Permanente din rândul angajaţilor acesteia”.

Ulterior, AEP ar urma să se pronunțe asupra cererii printr-o hotărâre, în termen de cel mult 30 de zile de la depunerea acesteia, la propunerea completului care a analizat dosarul.

Problema ridicată de această modificare este una esențială: decizia privind intrarea unei formațiuni politice în competiția electorală nu ar mai aparține, în primă instanță, unei instanțe judecătorești, ci unei autorități administrative.

Cinci angajați ai AEP ar analiza cererea unui partid

Mecanismul propus este explicit: cinci membri desemnați dintre angajații AEP ar forma completul care analizează solicitarea de înregistrare.

Acest lucru capătă o importanță deosebită în condițiile în care, potrivit legii, „personalul Autorității Electorale Permanente are același statut cu personalul din aparatul celor două Camere ale Parlamentului”.

Cu alte cuvinte, proiectul creează în interiorul AEP o structură care ar urma să exercite o atribuție cu efect direct asupra existenței și participării unor formațiuni politice.

AEP își acordă și posibilitatea de a interveni în cazul partidelor „inactive”

Proiectul nu se limitează la înființarea partidelor. AEP primește și atribuții în procedurile care pot conduce la dispariția unei formațiuni politice.

În ceea ce privește controlul constituțional, proiectul precizează că „Curtea Constituţională hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid politic”, în condițiile prevăzute de Constituție.

În paralel însă, în anumite situații, AEP se poate sesiza din proprie inițiativă sau poate fi sesizată de orice persoană interesată și poate emite o hotărâre.

Proiectul prevede: „În situaţiile prevăzute la art. 62 lit. b)-e), precum şi în cazurile de inactivitate prevăzute la art. 65, Autoritatea Electorală Permanentă se poate autosesiza sau poate fi sesizată de orice persoană interesată şi se pronunţă prin hotărâre, cu aplicarea în mod corespunzător a procedurii prevăzute la art. 47-52”.

O nouă cauză de desființare: activitatea politică în instituțiile publice

Proiectul introduce și o prevedere care nu se regăsește în forma actuală a legislației.

Un partid ar putea fi desființat atunci când „constituie structuri după criteriul locului de muncă sau desfăşoară în mod grav ori repetat activităţi politice la nivelul autorităţilor şi instituţiilor publice, cu încălcarea prezentei legi”.

Formularea ridică, la rândul ei, întrebări privind interpretarea noțiunilor de „grav” și „repetat” și privind modul în care acestea ar urma să fie aplicate concret.

Partidele ar avea șase luni să-și schimbe statutele

Proiectul introduce și o obligație importantă pentru toate partidele politice existente.

După intrarea în vigoare a noii legislații, formațiunile ar avea la dispoziție șase luni pentru a-și adapta statutele la noile prevederi.

Nerespectarea obligației nu ar fi o simplă abatere administrativă. Textul prevede că „neîndeplinirea obligaţiei prevăzute la alin. (1) constituie caz de dizolvare pentru inactivitate”.

Astfel, un partid care nu își modifică statutul în termenul stabilit ar putea ajunge în situația de a fi dizolvat pentru inactivitate.

De la trei membri la 100

Una dintre cele mai importante schimbări vizează chiar condiția numerică pentru înființarea unui partid.

În prezent, un partid politic poate fi înființat de trei membri. Proiectul AEP ridică pragul la 100 de membri.

Modificarea ar face considerabil mai dificilă apariția unor noi formațiuni politice, în special a grupărilor mici sau a inițiativelor locale care încearcă să intre în competiția electorală.

În ansamblu, proiectul propus de Autoritatea Electorală Permanentă schimbă substanțial raportul dintre partidele politice, instanțele de judecată și autoritatea electorală: AEP ar urma să aibă un rol decisiv atât la momentul înființării unei formațiuni, cât și în anumite proceduri care pot conduce la dispariția ei.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007