Lucrările de dragare și regularizare a Dunării, aflate în desfășurare în zona Cernavodă, menite să asigure debitul necesar sistemelor de răcire ale centralei nucleare, au fost propuse în urmă cu 23 de ani. Documentele oficiale din 2003 arată că, după prima oprire a Unității 1 de la Cernavodă, provocată de scăderea nivelului Dunării, autoritățile au recomandat inclusiv lucrări de regularizare în zona pragului Bala, pentru creșterea debitului pe brațul Dunărea Veche către Cernavodă.
Informația apare într-un răspuns transmis în octombrie 2003 unei interpelări parlamentare și consultat de Mediafax. Documentul, semnat de Iulian Iancu, secretar de stat în Ministerul Economiei și Comerțului la acel moment, descria atât măsurile luate imediat pentru menținerea Unității 1 în condiții de siguranță, cât și soluțiile propuse pe termen mediu și lung.
Contextul de atunci seamănă cu situația din prezent: nivelul scăzut al Dunării afectează alimentarea cu apă necesară sistemelor de răcire ale Centralei Nucleare de la Cernavodă.
România se află în stare de alertă energetică începând din 1 august 2026, după oprirea Unității 1 de la Cernavodă pe 28 iulie, pe fondul debitelor foarte reduse ale Dunării. Situația hidrologică a afectat și producția celor două hidrocentrale de pe Dunăre de la intrarea în țară.
Centrala de la Cernavodă este operată de Nuclearelectrica, companie controlată de stat prin Ministerul Energiei. Cele două unități nucleare au, în condiții normale de funcționare, o capacitate instalată de aproximativ 700 MW fiecare și asigură împreună aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României.
Dunărea a coborât sub nivelul de alarmare și în 2003
Pe 24 august 2003, la ora 01:16, Unității 1 de la CNE Cernavodă i-a fost întreruptă producția pentru prima dată din cauza nivelului scăzut al Dunării.
Potrivit documentului transmis de Ministerul Economiei și Comerțului, în vara acelui an seceta afectase grav regimurile hidrologice ale râurilor din România și, în special, ale Dunării.
La începutul lunii august, nivelul apei din bazinul de aspirație al casei pompelor de la Cernavodă ajunsese la 270 de centimetri, sub nivelul de alarmare de 350 de centimetri.
În aceste condiții, autoritățile au început să pregătească oprirea Unității 1 pentru a putea fi asigurate sursele de răcire necesare menținerii reactorului în stare oprită.
Pe 23 august 2003, nivelul Dunării la Cernavodă a coborât la 203 centimetri față de cota zero a mirei Cernavodă. A fost decisă începerea manevrelor de oprire controlată, iar reactorul a fost deconectat de la sistem pe 24 august, la ora 01:16.
Documentul sublinia atunci că menținerea unui nivel minim al Dunării reprezintă și o problemă de securitate nucleară, întrucât reactorul are nevoie de apă pentru răcire inclusiv pe termen lung, în stare de oprire.
Ce soluții au fost propuse în urmă cu 23 de ani
Documentul din 2003 arată că autoritățile au analizat încă de atunci soluții care să reducă vulnerabilitatea CNE Cernavodă în cazul unor perioade prelungite cu debite scăzute ale Dunării.
Pe termen scurt, au fost luate măsuri pentru asigurarea alternativă a apei necesare răcirii combustibilului nuclear, inclusiv prin utilizarea apei demineralizate, a apei potabile din puțuri și a apei de incendiu transportate cu autospeciale.
Totodată, personalul din camera de comandă urma să monitorizeze permanent nivelul Dunării și parametrii critici de securitate nucleară.
Au fost începute și lucrări pentru evitarea blocajelor debitului de apă către Cernavodă. Printre acestea se numărau străpungerea unei insule de aluviuni formată la intrarea în Canalul Dunăre-Marea Neagră, dragarea canalului de aducțiune, îndepărtarea unor fundații din beton rămase în canalul de deviație și curățarea bazinului de aspirație al pompelor de apă termică.
Pentru termen mediu și lung, autoritățile au luat în calcul inclusiv realizarea unui baraj la intrarea în bazinul de distribuție al CNE Cernavodă și a unei stații de pompare care să asigure un nivel suficient de apă pentru funcționarea sistemelor de răcire.
Dar una dintre propunerile din document este relevantă direct pentru actualul Proiect Bala.
Regularizarea Dunării în zona Bala, propusă încă din 2003
În documentul transmis în octombrie 2003 se preciza că, ținând cont atât de situația Unității 1, cât și de punerea în funcțiune a Unităților 2 și 3, au fost propuse acțiuni de regularizare a cursului Dunării.
Aceste lucrări urmau să fie realizate în responsabilitatea autorităților din domeniul transporturilor și gospodăririi apelor, în special în zona pragului Baia, indicat în document ca „Bala”.
Scopul era creșterea debitului de apă pe brațul Dunărea Veche către Cernavodă, astfel încât să fie asigurate condițiile hidrologice necesare funcționării unităților nucleare.
Documentul din 2003 menționează explicit:
„S-au propus acțiuni de regularizare a cursului Dunării […] în special în zona pragului Baia (Bala – n.r.), astfel încât să se asigure un debit de apă crescut pe brațul Dunărea Veche către Cernavodă, necesar funcționării unităților CNE în conformitate cu bazele de proiectare și autorizare.”
Astfel, una dintre soluțiile discutate în prezent pentru creșterea debitului disponibil pentru CNE Cernavodă apare în documentele oficiale încă de acum 23 de ani.
Ce se întâmplă acum la Cernavodă
Situația hidrologică din 2026 a readus problema în prim-plan.
Unitatea 2 a CNE Cernavodă a fost oprită controlat pe 13 iulie, după ce nivelul Dunării a coborât la minus 230 de centimetri. Cei aproximativ 700 MW de putere instalați ai reactorului sunt compensați prin alte surse de producție și prin importuri.
Începând de sâmbătă, în zona Cernavodă se desfășoară lucrări de dragare și de redirecționare a apei către centrală.
Potrivit informațiilor publice transmise de autorități, utilajele Administrației Naționale „Apele Române” continuă intervențiile pentru dirijarea apei către CNE Cernavodă.
Comitetul Național pentru Situații de Urgență a aprobat, de asemenea, noi măsuri pentru asigurarea debitului necesar sistemelor de răcire ale centralei.
Printre acestea se află continuarea lucrărilor de dragare în zona Cernavodă, construirea unui epiu pe Dunărea Veche și suplimentarea debitului prin eliberarea de apă din acumulările de pe râul Olt.
Guvernul a precizat că măsurile au rezultat în urma analizelor realizate de instituțiile responsabile și de specialiștii consultați în cadrul Comitetului Interministerial pentru deblocarea Proiectului Bala 2.
Proiectul Bala, blocat de ani de zile
Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați a prezentat într-un răspuns transmis Mediafax cronologia proiectului Bala și etapele care ar fi trebuit să conducă la creșterea nivelului Dunării pe brațul Bala.
Proiectul are ca obiectiv intervenții de regularizare a cursului Dunării care să îmbunătățească navigabilitatea și, în același timp, să contribuie la asigurarea unui debit mai mare către zona Cernavodă.
Faptul că o soluție de regularizare în zona Bala era menționată deja în documentele guvernamentale din 2003 arată că problema nu este una apărută în contextul crizei hidrologice din 2026.
Ea era identificată de autorități încă după prima oprire a Unității 1 de la Cernavodă provocată de nivelul foarte scăzut al Dunării.
Debitul Dunării începe să crească, dar rămâne mult sub media lunii august
La intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, debitul Dunării a crescut în intervalul luni-marți dimineața până la aproximativ 1.350 metri cubi pe secundă, de la 1.300 m³/s în ziua precedentă.
Valoarea rămâne însă de aproape trei ori mai mică decât media multianuală pentru luna august, de aproximativ 3.900 m³/s, potrivit datelor Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor.
Pe 1 august, la intrarea în stare de alertă energetică, debitul Dunării la intrarea în România era de aproximativ 1.550 m³/s.
Potrivit specialiștilor, creșterea recentă a debitelor este legată de precipitațiile înregistrate în special în Austria. Prognozele indică o creștere în continuare pe parcursul săptămânii.
INHGA estima pentru dimineața zilei de 31 august o creștere a debitului la intrarea în țară până la aproximativ 1.600 m³/s. După două zile la această valoare, debitul urma să reintre pe un trend descendent, începând cu 1 septembrie.
Apa are nevoie de aproximativ cinci zile pentru a ajunge de la intrarea în țară până la Cernavodă, potrivit specialiștilor.
La Cernavodă, prognoza INHGA indica o staționare a nivelului Dunării la aproximativ minus 253 de centimetri până joi, urmată de variații zilnice reduse. Pentru 1 septembrie era estimat un nivel de aproximativ minus 249 de centimetri.
Nuclearelectrica: nu există risc operațional sau de securitate nucleară
Nuclearelectrica a transmis, în contextul măsurilor adoptate de Guvern și al opririi celor două unități, că nu există niciun risc operațional sau de securitate nucleară asociat opririi reactoarelor din cauza debitelor foarte reduse ale Dunării.
Compania a anunțat, totodată, marți seară, că directorul general Cosmin Ghiță renunță la contractul de mandat, informația fiind transmisă acționarilor și investitorilor printr-un raport publicat la Bursa de Valori București.
Documentul din 2003
MINISTERUL ECONOMIEI ȘI COMERȚULUI
CABINET SECRETAR DE STAT
Nr. 245.566/09.10.2003
Domnului deputat Aurel DARABAN
Stimate domnule deputat,
Referitor la interpelarea dumneavoastră privind întreruperea funcționării Unității 1 CNE Cernavodă datorită situației create de nivelul scăzut al Dunării, vă comunicăm următoarele:
Datorită lipsei precipitațiilor în bazinul Dunării, în cursul verii acestui an, regimurile hidrologice ale râurilor din România și în special al fluviului Dunărea au fost grav afectate de fenomenul de secetă.
La începutul lunii august, nivelul apei în Dunăre a scăzut la cote alarmante din punct de vedere al funcționării Unității 1 de la CNE Cernavodă, nivelul în bazinul de aspirație al casei pompelor ajungând sub nivelul de alarmare, respectiv 270 cm față de nivelul de alarmare de 350 cm, trebuind luată în considerare pregătirea opririi Unității 1 de la CNE Cernavodă pentru asigurarea surselor de răcire corespunzătoare menținerii unității în stare oprită.
În condițiile în care pe data de 23 august 2003, nivelul Dunării în secțiunea Cernavodă a scăzut la 203 cm față de cota 0 de la mira Cernavodă, s-a decis începerea manevrelor de oprire controlată a Unității 1 de la CNE Cernavodă, unitatea fiind deconectată de la sistem pe 24 august ora 01:16.
Asigurarea unui nivel minim în Dunăre reprezintă și o problemă de securitate nucleară, unitatea necesitând apă de răcire pe termen lung și în stare de oprire garantată.
Pentru asigurarea surselor de răcire necesare la reactorul Unității 1 CNE Cernavodă s-au luat următoarele măsuri și acțiuni:
1. Măsuri și acțiuni pe termen scurt
În conformitate cu procedurile de răspuns la urgență, s-au analizat diferite scenarii de evoluție în continuare a situației, luându-se în considerare inclusiv pierderea pe durată limitată a sistemului energetic național în condiții de nivel scăzut al apei în Dunăre, caz în care nu se mai poate asigura funcționarea sistemelor tehnologice prevăzute în proiect pentru răcirea combustibilului nuclear.
În urma acestor analize s-au stabilit și implementat modificări temporare care să asigure răcirea combustibilului nuclear în stare oprită, în condiții de securitate nucleară.
Aceste modificări temporare vizau în principal utilizarea altor surse de apă de răcire din cadrul CNE, precum apă demineralizată, apă potabilă din puțuri și apă de incendiu asigurată cu mașinile de pompieri.
S-a emis suplimentar o procedură de răspuns la urgență prin care personalul din camera de comandă monitoriza permanent nivelul apei Dunării și parametrii critici de securitate nucleară.
Cu sprijinul autorităților din domeniu s-au demarat acțiuni pentru evitarea posibilelor blocaje ale debitului de apă din Dunăre: străpungerea insulei de aluviuni formate la intrarea în Canalul Dunăre-Marea Neagră, dragarea canalului de aducțiune, derocarea fundațiilor din beton rămase în canalul de deviație și curățarea bazinului de aspirație al pompelor de apă termică.
2. Măsuri și acțiuni pe termen mediu și lung
În cadrul Societății Naționale „Nuclearelectrica” SA și al Sucursalei CNE-Prod Cernavodă erau prevăzute mai multe acțiuni.
S-a solicitat institutului GEOTEC SA o analiză privind posibilitatea realizării unui baraj la intrarea în bazinul de distribuție al CNE Cernavodă și a unei stații de pompare care să asigure un nivel suficient în bazin pentru funcționarea sistemelor tehnologice prevăzute în proiect pentru răcirea combustibilului nuclear cu centrala oprită.
De asemenea, urma să fie solicitat proiectantului canadian AECL și instituțiilor din România un program de acțiuni pentru completarea bazelor de proiectare ale CNE Cernavodă cu elemente care să permită funcționarea în siguranță a mai multor unități în condițiile unor scăderi severe ale nivelului Dunării.
Ca măsură pe termen mediu, documentul propunea implementarea unui program permanent de menținere a nivelului Dunării din bieful 1 al Canalului Dunăre-Marea Neagră.
În același timp, având în vedere situația Unității 1 și termenele de punere în funcțiune ale Unităților 2 și 3, documentul propunea acțiuni de regularizare a cursului Dunării, în special în zona pragului Baia/Bala.
Scopul era asigurarea unui debit crescut de apă pe brațul Dunărea Veche către Cernavodă, necesar funcționării unităților nucleare în conformitate cu bazele de proiectare și autorizare.
SECRETAR DE STAT
Ministerul Economiei
Iulian Iancu
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
