Cercetătorii au creat molecule activate de lumină care pot prelua parțial funcția celulelor pierdute din retină. Testate pe animale, substanțele au restabilit anumite funcții vizuale, iar două dintre ele au funcționat inclusiv sub formă de picături pentru ochi.
Pentru milioane de oameni, pierderea vederii este legată de deteriorarea retinei, stratul sensibil la lumină aflat în partea din spate a ochiului. Atunci când fotoreceptorii mor, lumina pătrunde în continuare în ochi, însă semnalul vizual nu mai este transmis normal către creier.
O echipă internațională coordonată de Institutul pentru Bioinginerie din Catalonia (IBEC), din Spania, încearcă să refacă această legătură cu ajutorul unor molecule speciale, denumite de cercetători „proteze moleculare”, relatează Mediafax.
Cum funcționează proteza moleculară
Noua abordare se bazează pe fotofarmacologie, o metodă prin care activitatea unui medicament poate fi controlată cu ajutorul luminii.
Cercetătorii au creat o familie de molecule numită „prosthe6”. Acestea au o componentă sensibilă la lumină care își schimbă forma atunci când este iluminată, modificând astfel activitatea moleculei.
În retină, substanțele acționează asupra unor celule nervoase care rămân funcționale după dispariția fotoreceptorilor. Scopul nu este regenerarea celulelor pierdute, ci reactivarea circuitului vizual rămas în viață.
„Proteza moleculară” funcționează, astfel, ca un fel de întrerupător microscopic care permite celulelor să răspundă din nou la lumină.
Șoarecii orbi au început din nou să prefere întunericul
Rezultatele obținute în experimente pe șoareci au oferit unul dintre cele mai clare indicii că metoda funcționează.
Șoarecii sănătoși preferă în mod natural zonele întunecate. Cei orbi utilizați în experimente își pierd această preferință deoarece nu mai pot distinge lumina de întuneric.
După administrarea moleculelor prosthe6, comportamentul animalelor s-a schimbat. Șoarecii au început din nou să aleagă zonele întunecate, ceea ce le-a indicat cercetătorilor că puteau percepe lumina și folosi informația vizuală pentru a-și ghida comportamentul.
Efectele au fost observate la niveluri de iluminare comparabile cu cele întâlnite într-o încăpere sau afară, într-o zi cu cer acoperit.
Cercetătorii au testat moleculele și pe larve de pește-zebră, unde au observat recuperarea anumitor răspunsuri vizuale.
Două molecule au funcționat sub formă de picături
Un aspect important al cercetării este metoda de administrare.
Două dintre molecule au produs efecte atât după injectarea în ochi, cât și atunci când au fost administrate local sub formă de picături.
Descoperirea ar putea fi importantă pentru dezvoltarea unui tratament mai simplu decât unele dintre soluțiile experimentale existente.
În prezent sunt cercetate terapii genetice și proteze electronice pentru retină. Acestea pot presupune intervenții complexe, implanturi sau aplicarea tratamentului doar în cazul anumitor mutații genetice.
Moleculele prosthe6 nu necesită implant și nici modificarea genetică a celulelor. Ele sunt activate de lumina vizibilă obișnuită.
Tratamentul nu vindecă orbirea
Rezultatele sunt promițătoare, dar cercetătorii subliniază că tratamentul nu vindecă orbirea.
Experimentele au fost realizate pe animale, iar metoda trebuie să treacă prin mai multe etape înainte de a putea fi testată la oameni.
Moleculele nu regenerează fotoreceptorii distruși și nici nu tratează cauza bolii. Ele încearcă să redea o parte din funcția vizuală prin folosirea celulelor retiniene care au rămas intacte.
„Aceste molecule nu vindecă orbirea, deoarece nu acționează asupra cauzei degenerării fotoreceptorilor”, a explicat Pau Gorostiza, coordonatorul cercetării.
Când ar putea fi testată pe oameni
Cercetătorii analizează în continuare siguranța substanțelor și încearcă să prelungească durata efectului asupra vederii.
Tehnologia a fost brevetată, iar echipa caută resurse pentru continuarea cercetărilor și dezvoltarea unor eventuale studii clinice.
Există deja un precedent: un alt medicament bazat pe fotofarmacologie a ajuns la primul studiu clinic pentru recuperarea vederii, însă funcționează diferit de moleculele prosthe6.
Pentru noua „proteză moleculară”, drumul până la un tratament pentru oameni este încă lung. Dacă rezultatele vor fi confirmate în studii clinice, însă, metoda ar putea deschide o nouă direcție pentru persoanele cu boli degenerative ale retinei, pentru care opțiunile de recuperare a vederii sunt în prezent limitate.
Cercetătorii speră ca, în viitor, astfel de medicamente să poată reda o parte din vederea pierdută printr-o metodă reversibilă, neinvazivă și care să nu depindă de o anumită mutație genetică.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
