O nouă metodă de fraudă îi determină pe oameni să-și golească singuri conturile bancare, convinși că încearcă să-și salveze banii de hackeri. Escrocheria, cunoscută drept „phantom scam”, combină apeluri telefonice, alerte false, acces de la distanță la dispozitive și, tot mai des, tehnici bazate pe inteligență artificială pentru a face scenariul cât mai credibil.
Victima poate primi un mesaj, un apel telefonic sau o fereastră pop-up prin care este avertizată că telefonul ori computerul ar fi fost infectat sau compromis, transmite Euronews, potrivit Mediafax. În unele cazuri, utilizatorului i se oferă chiar un număr de telefon pe care este îndemnat să-l apeleze urgent.
La celălalt capăt al firului se află însă infractorii.
Aceștia se prezintă drept reprezentanți ai unui serviciu de suport tehnic și îi cer victimei să instaleze un program care permite accesul de la distanță la computer sau telefon. Din acel moment, escrocii pot urmări activitatea utilizatorului și pot pregăti următoarea etapă a fraudei.
„Banca” intră în scenariu
După primul contact, un alt escroc poate suna victima, pretinzând că este reprezentantul unei bănci. Mesajul este alarmant: cineva încearcă să-i fure banii, iar victima trebuie să acționeze imediat.
Pentru a face povestea mai credibilă, infractorii pot falsifica numărul afișat pe ecranul telefonului, astfel încât apelul să pară că vine chiar de la o instituție legitimă.
Victima este apoi îndemnată să se conecteze la contul bancar pentru a verifica dacă economiile sunt în siguranță.
Problema este că escrocii pot observa deja ceea ce face utilizatorul pe dispozitiv. În acest moment apare „soluția” aparent salvatoare: mutarea banilor într-un cont sigur.
Contul respectiv nu există. Este, de fapt, controlat de infractori.
În alte variante ale fraudei, victimele sunt convinse să cumpere criptomonede sau chiar lingouri de aur pentru a-și proteja economiile.
De ce funcționează atât de bine „phantom scam”?
Escrocheria nu se bazează neapărat pe spargerea unui sistem informatic. Principala armă a infractorilor este manipularea psihologică.
Schema este construită în mai multe etape, astfel încât fiecare apel sau mesaj să pară că îl confirmă pe cel anterior. Victima ajunge să creadă că există într-adevăr o amenințare și că trebuie să acționeze înainte să-și piardă banii.
Presiunea timpului este esențială. Escrocii încearcă să împiedice victima să închidă telefonul, să ceară o a doua opinie sau să contacteze direct banca.
În unele cazuri, sunt implicați mai mulți falși specialiști: un presupus operator de suport tehnic, un „reprezentant al băncii” și chiar un fals polițist sau reprezentant al unei instituții guvernamentale.
Fiecare personaj contribuie la aceeași poveste și îi oferă victimei impresia că situația este reală.
Cum este folosită inteligența artificială în fraude
Dezvoltarea instrumentelor de inteligență artificială poate face aceste escrocherii și mai convingătoare.
Infractorii pot utiliza informații disponibile public pentru a construi profiluri ale potențialelor victime. Instrumentele AI pot fi folosite, de asemenea, pentru generarea unor mesaje mai credibile sau pentru imitarea vocilor, ceea ce face mai dificilă identificarea unei fraude doar pe baza unei conversații telefonice.
În acest context, faptul că o persoană de la telefon pare să cunoască informații despre tine sau vorbește într-un mod foarte convingător nu înseamnă că apelul este legitim.
Regula simplă care poate opri frauda
Există câteva semnale de alarmă care ar trebui să ducă imediat la închiderea apelului.
Nicio bancă, companie de tehnologie sau instituție guvernamentală legitimă nu îți va cere să-ți muți economiile într-un cont „sigur” pentru a le proteja.
De asemenea, nu este recomandat să instalezi programe de acces la distanță la solicitarea unei persoane care te contactează spontan și susține că există o problemă cu telefonul, computerul sau contul tău.
Dacă suspectezi că un cont bancar a fost compromis, verificarea trebuie făcută separat. Închide apelul și contactează banca folosind numărul oficial de pe site-ul instituției sau cel înscris pe card.
Nu folosi numărul de telefon furnizat de persoana care te-a contactat.
„Phantom debt”, o altă variantă a fraudei
Escrocheriile de tip „phantom” nu se limitează la scenariul în care victima este făcută să creadă că un hacker îi atacă banii.
O altă metodă este „phantom debt”, o fraudă în care infractorii pretind că victima are o datorie veche sau chiar inexistentă. Pentru a o determina să plătească, aceștia pot recurge la amenințări, presiuni și documente sau mesaje formulate cu ajutorul inteligenței artificiale.
În ambele cazuri, mecanismul este asemănător: frica și sentimentul de urgență sunt folosite pentru a împiedica victima să se oprească și să verifice dacă povestea este reală.
Cum recunoști o „phantom scam”
Iată cele mai importante semnale de alarmă:
- cineva te contactează fără să fi cerut ajutor și spune că ai o problemă gravă;
- ți se cere să instalezi un program pentru acces de la distanță;
- ești presat să intri imediat în contul bancar;
- ți se spune să muți banii într-un alt cont pentru „protecție”;
- ți se cere să cumperi criptomonede sau aur pentru a-ți salva economiile;
- interlocutorul pretinde că reprezintă banca, poliția sau o instituție guvernamentală;
- ți se spune că trebuie să acționezi imediat și că nu ai timp să verifici informațiile.
Ce trebuie să faci dacă suspectezi o fraudă
Închide apelul. Nu instala aplicații de acces la distanță, nu divulga parole sau coduri și nu transfera bani la indicația persoanei care te-a contactat.
Dacă există într-adevăr o problemă cu contul bancar, contactează banca separat, folosind doar datele oficiale de contact.
Într-o astfel de situație, câteva minute de verificare pot face diferența dintre o alarmă falsă și pierderea economiilor.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
